Cum poti accepta moartea parintilor/bunicilor sau a altor persoane dragi?

E greu sa accepți mie mi-a luat 4 ani doar munca casă mi-am revenit greu asta acceptând ca și eu am același drum cu toți aveam același drum cu toți pierdem pe cineva in viața chiar și atunci când nu te vei aștepta Absolut Niciodată trebuie sa fi pregătit in tot deauna de realitate nimeni nu este nemurito frățiorul meu bafta ai grija de tine un mic sfat Suferința este inevitabila tu ești mentorul tău tu ești cel mai bun prieten al tău tu ești Profesorul tău de tine depinde Absolut totul in viața ce vei ajunge unde vei ajunge unde te indrepti Ce prieteni ai și pe cine iubești cu Adevărată toate astea de tine depinde nimeni altcineva tot ce faci in viața trebuie să-ți asumi și sa Ridici capul sus orice ar fi ori cât de greu și imposbil ar fi capu sus bafta ai grija de tine frățiorul meu

Ce sa întâmplat?

Ajungi să accepți când îți dai seama ca revolta ta e zadarnică.

Să înțelegi că moartea e inevitabilă și că acest lucru trebuia să se întâmple până la urmă.

Cu timpul.

Pana la urma, ok! Dar daca se intampla mult prea devreme si vine fulgerator asupra unei persoane dragi?

Cum poti accepta inevitabilul?
Daca au avut o viata lunga, normala... ar trebui sa accepti cu recunostinta.