Surpriza
Clienta - Bună ziua!
Vânzătoarea - Bună ziua!Cu ce vă servim, vă rog?
C - Cu un cadou pentru soţul meu. Ştiţi, e ziua lui. Am strâns 500 de mii şi vreau să-i fac o surpriză� jachete aveţi?
V - Avem, vă rog. Gri, bej�
C - Dar aceea roz bombon, cu broderie mică�
V - Da , aceea e de damă.
C - Pot să o văd?
V - Sigur poftiţi.
C - Vai ce dulce e cu danteluţa aia la decolteu! Precis nu e bărbăteasca?
V - Precis.
C - Atunci, ce să fac? O iau pentru mine. Cât costă?
V - 180.000
C - Perfect! Şi aş mai dori pentru sotul meu o surpriză de� 320.000, ceva frumos, elegant�
V - Da, o pijama frumoasă de poplin.
C - Da, o pijama ar fi minunată. Da, cămăşi de noapte nu aveti? De nailon� da�.aceea, aceea străvezie cu dantelă. E �
V - E de damă.
C - Da� Pot să o văd?
V - Sigur. Poftiţi. 150.000
C - Vai! Ce dulce e! Precis nu e bărbătească.
V - Precis.
C - Atunci o iau eu. Ce să fac? Şi aş mai dori pentru soţul meu o surpriză de�
V - 170,000. Să vă dăm o pălărie.
C - O pălărie, că tot nu are! Da! Aceea cu păsărele şi cu aripioare! Da precis nu e�?
V - Nu e... 65,000
C - O iau. Şi aş mai dori o surpriză de 105,000.
V - Pentru soţul dumneavoastră? Un ruj de buze.
C - Ciclamen închis!
V - Deschis. Închis, lipseşte, vă rog!
C - Mă rog, nu prea e bărbătesc dar îl iau. Şi aş mai dori pentru soţul meu o surpriză de� Da matale ce faci acolo?
V - Calculez! V-au mai ramas 47 de mii.
C - Da? Atunci o surpriză de 47 de mii. Da, dar ceva care să-i facă plăcere, că doar e ziua lui, nu?
V - Luaţi-i un fular! Poftiţti! Acesta vă rog!
C - Dar acesta este bărbătesc.
V - Da!
C - Precis e bărbătesc?
V - Precis!
C - Aveţi şi de damă?
V - Avem.
C - Aş putea să văd care este deosebirea? Vedeţi? Nici nu se compară.
V - Păi, dacă e de damă!
C - Nu contează îl iau. Soţului meu o să-i iau ceva de �
V - 2000 de lei.
C - Păi cum, un fular 2000 de lei?
V - Nu! Atât v-a mai rămas pentru surpriză. Fularul costa 45,000.
C -Şi atunci� ce surpriză aş putea să-i fac? Stiţi, soţul meu, e un om corpolent, brunet�
V - De 2000 de lei? Luaţi-i un pieptene�
C - Un� Da un pieptene� Negru� Vai, ce idee bună! Îl iau, că se asortează la poşetă.
V- La poşeta dumneavoastră?!?!?!?!
.
Ciuperci proaspete
.traducere
Personaje : Amalia, Negustorul
Materiale : câteva lăzi de fructe şi legume, un cântar. O pungă, o geantă şi un portofel.
Interpreţi : copii 8-10 ani.
Scena : o piaţă.
NEGUSTORUL: - Vino! Vino doamnă, uite ce ciuperci frumoase am în dimineaţa asta! Proaspete şi parfumate!
AMALIA: - (apropiindu-se, încearcă câteva ciuperci dintr-o ladă) Sunt într-adevăr frumoase!
NEGUSTORUL: - Alege! Alege care vrei tu: toate sunt de prima calitate.
AMALIA: - Le iau pe astea! Dar sunt într-adevar bune şi proaspete?
NEGUSTORUL: - Vai, doamnă, cum să nu fie. vă mai îndoiti! . sunt proaspete, chiar eu le-am cules în dimineaţa asta, foarte devreme din pădure. . simţiţi ce miros proaspăt au!
AMALIA: - Cât costă un kg?
NEGUSTORUL: - Nici n-o să vă vină să credeţi!
AMALIA: - Adică?
NEGUSTORUL: - Pentru dumneavoastră doamnă, las la 7 500.
AMALIA: - Aşa mult, spuneaţi că e ieftin!
NEGUSTORUL: - Desigur! La magazin, costă mult mai mult!
AMALIA: - Bine! Atunci daţi-mi 2 kg .
NEGUSTORUL: - (cântărind) Iată: sunt aproape 3 kg ., las aşa?
AMALIA: - Ce tot spui acolo?
NEGUSTORUL: - De ce, doamnă?
AMALIA: - Suntem doar doi în casă. Vrei să crăpăm de la atâtea ciuperci?
NEGUSTORUL: - Bine, doamnă, eu vreau să fiţi mulţumită! (mai scoate din ciuperci) Iată sunt 2 kg . Exacte. Mai doriţi şi altceva?
AMALIA: - Nu! Pentru astăzi e de ajuns! Mi le puteţi pune într-o pungă? Vă rog!
NEGUSTORUL: - (punând ciupercile în pungă) Iată-le, doamnă! Aşadar. 15 000 costă.
AMALIA: - (privind în portofel.) Ce rău îmi pare!
NEGUSTORUL: - Ce s-a întâmplat, doamnă?
AMALIA: - Vă supăraţi dacă trec mâine pe aici ca să le plătesc? Nu am destui bani la mine. Am cheltuit mult în dimineaţa asta!
NEGUSTORUL: - O! Nu se poate, doamnă! Trebuie să plătiţi imediat!
AMALIA: - De ce? Nu aveţi încredere în mine?
NEGUSTORUL: - Am încredere! Dar ciupercile astea sunt otrăvitoare; mâine, cine va veni să mi le plătească?!?!
.
Niciodată mulţumită
...traducere
Personaje : Teodolina, Vânzătorul
Materiale : umbre
Interpreti : copii 7-10 ani.
Scena : un magazin
TEODOLINA - (intră într-un magazin, pentru a cumpăra o umbrelă)
Bună-ziua, domnule!
VANZATORUL - Bună-ziua, doamna doreşte ceva?
T. - Aş dori o umbrelă!
V. - Bine! (arătând cu degetul) Priviţi, vă rog . sus în colţ!
T. - A! Mulţumesc! (priveşte toate umbrelele, apoi indicând una) . Aceasta cât costă?
V. - 20 000 de lei doamnă!
T. - Aşa mult!?! Domnule, mi se pare puţin cam exagerat!
V. - Dar uite doamnă, că nu e facută din coton, dar din mătase!
T . - Înţeleg, dar şi aşa mi se pare prea scumpă!
V. - Nu ştiu ce să spun, doamnă! . acesta e preţul.
T . - Ştiu, dar nu pot să cheltui o sumă aşa de mare, pe ceva ce-mi foloseşte doar, asa� din când în când.
V. - Bine! Lăsăm la 15 000.
T. - Nu! Nu! Nu! Chiar şi aşa tot e prea mult! Vedeţi de puteţi să mai scadeţi ceva din preţ.
V. - Nu! Este imposibil. Cu acest preţ le achiziţionez eu!
T. - Domnule, vă rog să nu uitaţi, că eu sunt una dintre clientele fidele ale acestui magazin. Dacă dumneavoastră nu mă serviţi cum se cuvine, eu nu voi mai veni niciodată aici.
V. - Bine, atunci las la 10 000, şi vă rog să nu mai spuneţi nimic. Bine?
T. - Uite! Îţi dau 7000.
V. - (Oftând) Bine! Bine! Fie 7000, dacă o cumperi!
T. - (Se gândeşte puţin, apoi spune decisă.) Foarte bine domnule! Îţi dau 5000 şi nici că mai insist. Vrei?
V. - (Supărat). Dacă vrei s-o cumperi, uite ţi-o fac cadou! Acum eşti mulţumită?
T. � Sincer?
V. - (Urlând) Cum!?! Nu o vrei nici gratis?
T. - A! Da! Da! Dar în acest caz, ţinând cont de generozitatea şi de înţelegerea dumneavoastră, vreau două: una pentru mine, şi una pentru soţul meu !
.
Râsete în hohote
...traducere
Personaje:
- Comicul (C)
- Spatele (S)
S - (Intră şi se întoarce cu faţa înapoi) - Haide, vino, cretinule!
C -(Un tip simpatic înaintează cu paşi mărunţi) � Iată-mă! Sunt aici!
S - Te mişti cam încet ! Nu stai bine?
C - Stau foarte bine, dar vei întelege� Am o memorie aşa de grea� Gândeşte-te că toată ziua descarc trenuri; toată ziua descarc lăzi de una, doua, trei tone. Sunt obosit. Într-adevăr sunt obosit.
S - Te cred. Dar de cât timp lucrezi acolo?
C - Încep mâine
S - Nu-ţi permit să începi cu glumele!
C - Dă-ţi seama dacă am chef de glume. Sunt un ghinionist!
S - Dar ce ţi s-a mai întâmplat? Ai vreun necaz?
C - Da! Am găsit un ceas de aur.
S -Şi mai spui că esti ghinionist? Arată-mi ceasul de aur.
C - L-am aruncat deja!
S - De ce?
C - Avea geamul spart !
S - Esti pe bună dreptate un căscat !
C - Nu te supăra că sunt trist. (Melancolic, ţinând cu o mâna în aer cealaltă mână) Ploua!
S - Când?
C - Când am pierdut postul de poliţai. (la fel ca mai înainte) Ploua!
S - Am înteles! Ploua! Şi după aceea?
C - Căpitanul îmi spuse: �Tu care eşti cel mai bun��
S - Ce să spun?!?
C - Căpitanul îmi spuse : « Tu care eşti cel mai istet, du-te să arestezi hoţul ». M-am dus. Locuia la etajul cinci. Pe usa unde locuia nu era scris �HOŢ�, dar eu mi-am dat seama imediat că locuieste acolo. Atunci am bătut la usă. �Cine e?�, întrebă el. �Nu e nimeni!� i-am raspuns eu. Asa că hotul deschise usa iar eu ieşindu-i în faţă i-am strigat: �Eşti arestat!�
S - Cu murăturile�
C - (Repetă în mod mecanic) Cu murăt� Nu! Asa că l-am tras afară şi l-am dus în stradă. Abia ce-am ieşit din casa scărilor� (face acelaşi gest ca mai înainte) Ploua! Hoţul istet îmi spuse: �Domnu' politist, îmi permiteti să trag o fugă până sus să-mi iau umbrela?�
S - Doar nu l-ai lasat să meargă!
C - Ce spui? Am eu faţă de prost ? I-am spus : « Ei hoţule ! Dumneata să stai aici, că merg eu să iau umbrela!�
S - E clară treaba; hoţul a fugit!
C - De unde ştii?
S - E aşa de greu prostănacule? Eşti cam lent de fel! Ai nevoie de un examen psihotehnic !
C - Mi-e teamă să nu-i umilesc pe profesori ! Si-apoi, ce-i ăla examen psihotren�
S - Psihotehnic, idiotule!
C - A! Dacă e un examen idiot, o să fiu cel mai bun dintre toti!
S - Să vedem! Ţi-ar place să mergi să vânezi lei?
C - Vânatoarea de lei e vânatoarea mea preferată; sunt un campion!
S - Totuşi, să presupunem că-ţi apare un leu în faţă. Îl vezi?
C - Nu (Privind Spatele) În faţa mea văd un măgar!
S - Unde?
C -(Indicând Spatele) Acolo!
S - Las-o baltă! Asadar, în faţă ai un leu. Ce faci?
C -Îi trag o bombă! Adica un glonţ!
S -Şi dacă se blocheaza puşca?
C - O iau la fugă!
S -Şi dacă el fuge după tine?
C - Mă caţăr într-un copac!
S -Şi dacă se caţără şi leul?
C - Sar din copac!
S - Si dacă sare şi el?
C - Ma caţăr pe creanga cea mai subţire!
S -Şi dacă se rupe creanga?
C -(Se gândeşte puţin, şi după aceea) Dar stai puţin! Tu ţii cu mine sau cu leul?
S -În orice caz, cu tine, e nevoie de filosofie. Iar filosofia spune că un râs în hohote e la fel de bun ca o mâncare bună!
C -(Râde puternic)
S - Ce faci?
C - Două ochiuri !
S - Tu nu esti sănătos la cap!
C - Nu e adevărat! Vrei să-ţi demonstrez că am o memorie fantastică?
S - Demonstrează!
C -Ştii cine a câstigat campionatul mondial de acum patru ani cu Brazilia în Turul Franţei care s-a făcut în România?
S - Nu ştiu! Dar tu? (Puţin uimit)
C - He ! Eu ştiu !
S - Spune-mi!
C - Oricum, la urmă Michael Schumacher cu Ferrari a facut ultimul gol la baschet împotriva lui Michel Jordan în 1568� (începe să râdă şi o ia la fugă, urmat de Spatele care încearcă să-l prindă)
.
Institutul de frumuseţe
...traducere
Patronul: Atunci ai înteles modul de funcţionare al maşinii?
Angajatul: Da, domnule!
Patronul: Încearcă să repeţi.
Angajatul: Dacă clientul e înalt şi vrea să devina mic, camera nr. 2, se apasă butonul acesta, se trage pârghie şi se învârte manivela.
Patronul: Bine! Dar dacă în schimb clientul este mic şi vrea să fie înalt?
Angajatul: Aceeaşi operaţiune, dar în camera nr. 1. Iar dacă clientul este slab şi vrea să devină gras camera nr. 3, se trag toate pârghiile şi apoi se apasă butonul roşu.
Patronul: Iar pentru cei graşi care vor să devină slabi, aceeasi operaţiune, dar în camera nr. 4. Ai înţeles?
Angajatul: Clar ca soarele.
Patronul: Atunci pot pleca?
Angajatul: Mergeţi şi staţi liniştit.
Patronul: Am să te plătesc bine. ( şi pleacă)
Angajatul: Nici nu mă îndoiesc� Frumoasă invenţie, n-am ce zice. Dacă umanitatea va folosi maşina asta va deveni toată omogenă. Nu vor mai fi mari sau mici; graşi sau slabi, ci vor fi toţi egali� Afacerea noastră va deveni cea mai profitabilă clinică din întreaga lume� (Bătâdu-se pe frunte) Ce prost! Ce ameţit! Am uitat să întreb cât timp trebuie să îi ţin în camere pe clienti�
Înaltul: Se poate?
Angajatul: Intraţi!
Înaltul: Aceasta este clinica �Institutul de frumuseţe�?
Angajatul: Da, domnule!
Înaltul: Aţi scris în ziar că datorită aparaturii dumneavoastră.�.
Angajatul: �reuşim să îndreptăm defectele, exact!
Înaltul: Iată, cred că e exact ce îmi trebuie.
Angajatul: Am înteles, dumneavoastră trebuie să intraţi în camera nr. 2 ( în sinea lui ) sau în camera nr. 2 sau nr. 1?!?!?
Înaltul: Şi ce trebuie să fac?
Angajatul: Nimic! Va face totul maşina!
Înaltul: Şi operaţiunea va reuşi?
Angajatul: Bineînţeles! Şi cu cât vreţi să vă ajustăm?
Înaltul: Cu 20 de cm.
Angajatul: Am notat. Intraţi, vă rog, în camera nr. 2� ba nu, la nr. 1.
Înaltul: Vă rog, mă las pe mâinile dumneavoastră.
Angajatul: Staţi liniştit.
Înaltul: Nu mai mult de 20 de cm.
Angajatul: Am înteles. ( îl împinge afară. Se aude o bătaie ) Intraţi! ( Intră un gras, un pitic şi un slab ) Domnii ce doresc?
Piticul: Acesta este Institutul de frumuseţe?
Angajatul: Da, domnule!
Grasul: Aici este faimoasa maşină?
Angajatul: Exact.
Slabul: Unde poţi să devii gras?
Angajatul: Bineînţeles!
Grasul: Şi slăbi?
Angajatul: Şi slăbi!
Piticul: Iar eu că sunt pitic pot să fiu înalt?
Angajatul: Sigur. Institutul de frumuseţe îi mulţumeşte pe toţi.
Piticul: Ce frumos!
Grasul si Slabul: Ce frumos!
Grasul: Ne spuneţi ce trebuie să facem?
Angajatul: Nimic, absolut nimic! Intraţi în camera în care vă voi spune eu iar maşina apoi face toate transformările minunate.
Slabul: Să mergem atunci, să nu mai pierdem timpul.
Angajatul: Un moment: dumneavoastră vreti să deveniţi gras?
Slabul: Nu se vede că sunt doar piele şi os? Oh, măcar ca ăla de acolo, îl vedeţi. ( Şi îl arată pe gras ).
Angajatul: Trebuie să îmi spuneţi o măsură. Înţelegeţi�
Slabul: Faceţi cum credeţi, am încredere în dumneavoastră.
Angajatul: Bine. ( către gras ) Şi dumneavoastră?
Grasul: Să mă ajutaţi să mai slabesc puţin� aproape ca acela de acolo�
Angajatul: Am înţeles. ( către pitic ) Iar dumneavoastră?
Piticul: Să mă faceţi să cresc măcar pâna la un metru optzeci cel puţin.
Angajatul: De acord. Şi acum, domnilor, faceţi-vă comozi: grasul la nr. 4; piticul la nr. 1; şi slabul la nr. 3.
Împreună: Fiţi atent. Suntem în mâinile dumneavoastră.�. un metru optzeci� gras dar nu prea mult� slab dar nu exagerat�
Angajatul: Da, da, am înteles. Haideţi, domnilor, faceţi-vă comozi; dv. la nr. 3; dv. la nr. 4; si dv. la nr. 1. ( Ies cu toţii ). Acum să-i pregătesc de sărbătoare. ( Începe să tragă de pârghii, să apese pe butoane, iar în scenă încep să se audă zgomote nedefinite. După o pauză intră patronul ).
Patronul: Noutăţi?
Angajatul: Patru clienti, domnule patron!
Patronul: Patru clienţi! Şi unde sunt?
Angajatul: În maşină.
Patronul: În maşină? De cât timp?
Angajatul: De câteva minute.
Patronul: Nenorocitule! Trebuie să stea înăuntru doar câteva secunde! Repede, opreşte curentul. Şi acum mergi şi vezi. Să iasă mai întâi cel înalt.
Angajatul: A stat prea mult timp: în loc de 20 de cm l-am micşorat cu un metru.
Patronul: Repede, mergi la pitic.
Angajatul: Şi acesta a stat prea mult. Mă duc să văd ce s-a întâmplat şsi cu cel slab. Şi acesta, din păcate� a stat prea mult.
Patronul: Mai e cineva?
Angajatul: Mai este grasul. Am fugit� să văd dacă mai găsesc ceva. ( Iese şi după un timp intră cu pantofii şi geaca în mână). Uite ce a mai rămas!
Patronul: Nenorocitule! M-ai ruinat! Şi acum când se vor trezi, îmi vor distruge maşinile�
Angajatul: Dar credeţi-mă, nu e vina mea.
Patronul: La naiba! Mă duc să văd dacă mai funcţionează măcar maşinile.
Angajatul: Înainte de a pleca tu, plec eu. Să merg să văd ce s-a întâmplat cu patronul� (reintră în scenă ţinând în mână un iepuraş)
:d .
Transformati urmatoarele propozitii in intrebari, folosind si linia de dialog.
NoName2 întreabă: