De ce imi pasa asa mult de ce spune lumea si de ce crede despre mine? Daca cineva zice ceva urat despre mine, ma simt ca ultimul om. La fel si cu prietenii mei..multi dintre ei sunt foarte populari, stiuti de toata lumea din toate scolile din oras..eu nu sunt asa, desi recunosc, mi-ar placea sa fiu. Dar faptul ca ei sunt asa cunoscuti, ma face sa ma simt prost, gandindu-ma ce o sa zica ceilalti despre mine. Stiu ca nu ar trebui sa-mi pese, dar imi pasa..mult. Ce as putea sa fac sa nu ma mai gandesc la asta, sa nu-mi mai pese? Nu sunt o persoana timida, din contra. Sunt sociabila, amabila si draguta cu toata lumea.

Eu am asa o prietena. Inainte sa ne imprietenim si ea era in grupul "popularelor" dar am chemat-o oarecum inspre noi si acum nu o mai prea intereseaza ce zice restul, uita-te in jur sa vezi daca ai asa ceva ☺

Ma regasesc. exact asa sunt si eu. Am multi prieteni populari, deja am inceput sa fiu auzita prin orasul meu mic si prapadit. De fiecare data cand cineva comenteaza despre mine, incerc sa il jignesc dar nu pot... cuvintele imi intra la suflet. Dupa cam toata ziua sunt "plouata" Nu ai ce sa faci. Am incercat de nenumarate ori sa ma schimb, dar pur si simplu e un esec. Trebuie sa suporti. Poate gasesti niste prieteni adevarati care sa stie sa tina la tine exact asa cum esti si poate iti mai tine si partea
Succes!

Pentru ca nu citesti destule carti de dezvoltare personala ca sa fii si apoi sa iti dai seama ca de fapt esti mai bun ca ei.

Napoleon Hill, Anthony Robbins, Jim Rohn, Darren Hardy si multi altii. Muuulti altii.

Cu alte cuvinte, daca esti slab si cineva iti spune "slabule!" si tu te simti prost, ori schimb felul in care te simti, ori felul in care esti, adica slab.

Cu timpul, lucrurile se vor schimba, o sa-ti pese mai putin de ce spun altii cand o sa iti ocupi mintea cu lucruri mai importante la care sa te gandesti.

Succes!

Ce nu te omoară te face mai puternic.

Degeaba îi cunoaște lumea și sunt doar un gunoaie ce se tăvălesc în mocirla și munca părinților lor. Duc lipsă de educație și bun simț dacă te ofensează și se văd deasupra ta.

Nu trebuie să devii tristă din cauza asta, dacă suporți prea multe nu faci bine!

Ironic fapt ca doar cei care isi permit sa jigneasca sunt viermi parazitari iar sentimentalistii plin de patetism sunt martirii bunatatii si a puritatii semintiei umane.

Raspunsul lui Cosmin e destul de relevant. Important de remarcat ca firea este unul dintre justificarile reactiilor voastre. Tipul melancolic, sa fiu mai specific.

Motivul pentru care va simtiti jigniti este pentru ca va faliti cu situatia voastra sociala prin toate institutiile statului si nu prin cunostintele dobandite. De altfel, asta-i unu' din multele flageluri ale societatii secolelor 21. Abandonati viata sociala abuziva ca oricum, pe termen lung, v-aduce doar deceptii si resemnari.

Altfel spus, tanjiti sa va integrati in anumite grupuri sociale in care vreti sa deveniti si liderii carismatici dar intrati in stari dezolante la primul conflict de mai mare anvergura.

Va las si un citat desi mi se pare total nereprezentativ pentru patetica voastra situatie:

"Exista o singura metoda de a evita criticile: sa nu faci nimic, sa nu spui nimic si sa nu fii nimic"
- Aristotel

Nu nu am cum să mă fălesc prin instituțiile statului prin situația mea socială
Cât despre citat e cam vag nu poți să nu faci nimic asta înseamnă să fi nimic. În plus viața socială e importantă un om fără viață socială nu are capacitatea de a se dezvolta la nivelul lui maxim
Un citat spune " Orice problemă a omului are la bază o problemă de comunicare"

Putem aduce critici cât dorim dar apartenența la cât mai mult e grupuri crește atât pe plan social cât și pe cel al cunoașterii,

Asta la nivel ipotetic. Apartenenta intr-un grup social modern romanesc este moarte ratiunii garantata. Exact asta am enuntat si in comentariul precedent.

Mă îndoiesc că toate absolut toate grupurile românești moderne duc la moartea rațiunii, dar în mare parte sunt de acord. Oricum nevoia de comunicare si exprimare este cam o nevoie care trebuie satisfăcută,.

Cel puțin acest lucru a fost determinat de Maslow și considera că este importantă dacă sunt satisfăcute nevoile de bază(fiziologice) și cele de siguranță și securitate