Ești fată și iubeai o fată. Asta se întâmplă la o anumită vârstă. În sentimentul de iubire se pierde identitatea. Astfel, dacă ea pleacă, simți că pierzi ceva dn tine. Asta fiindcă practicai, trăiai iubirea de obiect. Ea era obiectul tău, jucăria ta. Acum ea plecând, ți-a luat obiectul, ți-a luat jucăria. De aceea te simți goală, încompletă. De aceea trebuie să treci de la iubirea de adolescent, să iubești ca un adult, în care celălalt este partenerul tău, nu o păpușă, la dispoziția ta.
pe bune? Eram prietene f bune, am iubit băiat cum sa iubesc o fata lol
Așa mi-a rezultat mie din reacția ta, prezentată de tine.
Și cum era sa reacționez dacă după o prietenie f strânsă de ani celalalt renunță brusc la tine
Să înveți că asta se poate întâmpla în viață.
Ce nebuna ești
Cred ca ar trebui sa te mai maturizezi, nimeni nu e în viata asta proprietatea ta/nimic nu ne aparține, viata e imprevizibila și nimeni nu depinde de nici o persoana.
"Așteptările mari rezulta dezamăgiri și mai mari".
Fiecare persoana considera ce e mai bun pentru el/ea, uneori viata ii constrânge prin anumite condiții sa își găsească rostul în alt loc, sa înceapă o noua viata, sa o i-a de la început, asa ca nimeni nu ne aparține.
Treci peste, asta e, nu ți se întâmplă doar ție, și mie mi s-a întâmplat, oricui i poate întâmpla, trebuie sa învățăm cursul vieții.
Viata bate filmul.
Draga mea, iarta-ma ca iti spun dar faci din nimic o drama. Noi toti, am avut prieteni in generala, in liceu, in facultate, dar apoi fiecare a mers pe drumul lui. Daca esti o prietena buna vei intelege ca prietena ta are nevoie sa-si cladeasca propriul drum, bff nu inseamna ca v-ati legat pe viata.
Nu mi se pare atât de rău.Nu trebuie neapărat să nu mai vorbiți. Puteți să păstrați legătură prin intermediul tehnologiei.De exemplu, eu am o singură prietenă de la grădiniță ea mă are doar pe mine și suntem de aceași vârstă. Acum trebuie să ne ducem la două licee diferite din orașe diferite (da, în septembrie încep clasa a noua) și vreau să nu uit de prietenia mea. Recunosc, că eu am fost cea care și-a dorit mai mult, dar fata aceea nu s-a supărat.Am preferat să merg în București decât să îmi risipesc șansa de a evolua într-un liceu mediocru de lângă satul meu. Încearcă să nu o învinovățești prea tare, nu este nimic rău în dorința de schimbare. Atașamentul tău pare puțin toxic, în cele din urmă nu puteați sta lipite una de alta întreaga voastră viață.Nu există nimic infinit.
Dar ne făcusem planuri pentru ultimul an pentru banchet pentru facultate sa ne înscriem la aceeași faultate sa stam în același apartament în timpul facultății chiar ziceam o data ca dacă ar fi sa ne căsătorim și în aceeași zi și totul s-a terminat asa brusc mi-a zis că a cunoscut un tip din orașul respectiv cu care vorbea de un an și tipul e dispus sa se pună într-o relație cu ea dacă locuiesc în același oraș deci nu pot sa cred sa renunțe la prietenia noastră pentru un băiat
Dacă a făcut asta doar pentru un tip nu gândește prea clar.Dar, ghici ce, după ce se va certa puțin cu acel băiat va realiza ce a pierdut și va încerca să se întoarcă. Dacă i-a impus astfel de condiții nu cred că e mare dragoste din partea lui.
Diorrus întreabă: