Deci nu mai suport viata asta mizera, toate mi se întâmplă numai mie, sunt blestemata, dușmanii mi-au făcut farmece precis, deci e imposibil sa pățesc asta, ma simt trădata călcata în picioare cu imaginea murdărita
Nu pricep cum nu pot sa înțeleg de ce, ce am făcut să merit soarta asta, nu pot percepe de ce trebuie ca toate sa mi se întâmple în același timp
Plâng de când am aflat, tremur, nu ma mai pot tine pe picioare, nu îmi mai revin din șoc, e incredibil, cum, de ce se întâmplă asta, de ceee? Nu am primit nici o explicație precisa de la nimeni
Nimeni nu înțelege prin ce drama trec, cred ca am intrat în depresie de când am aflat, nu ma pot opri din plâns, ajutor Nu pot realiza de ce eram de nedespărțit, făceam totul împreună, mâncam împreună, ieșeam împreună, ne distram împreună, chiar petreceam nopți împreună de multe ori una la casa celeialte și acum îmi spune ca se muta în alt oraș ca nu ii mai place orașul ca se plictisește ca nu știu ce Deci nu mai rezist, îmi vine sa mor, sunt stresata deja și acum aflu și socul asta nu mai pot sa respir, simt ca ma sufoc, nu pot sa înțeleg ce am făcut sa merit asta, nici acum nu realizez ce se petrece, cred ca e un vis și sper sa ma trezesc
Cum pot unii oameni sa dea cu piciorul la relații ce durează de ani, cum? Deci nu cred că e reala treaba, cum a ajuns societatea asta sa nu-i mai pese de prietenii de familie, de relații! Treziți-vă oameni buni la realitate, suntem oameni, nu roboti, avem sentimente, trăiri, învățăm din experiente, consolidam legături, dar unora pur și simplu nu le pasă, sunt de-a dreptul ignoranți!
Nu-mi pot explica de ce nimeni nu ma lămurește, nu pot sa înțeleg, eram bff, eram nedespărțite, eram ca surorile, stăteam în aceeași banca din a 9a, petreceam pauzele împreună în spatele liceului, mergeam la petreceri împreună, învățam împreună, făceam temele împreună și acum îmi zice ca vrea la alt liceu, în alt oraș ca aici se plictisește și nu mai e ce a fost și cauta ceva nou, prieteni noi, colegi noi, iubit nou, simte ca nu își trăiește la maxim adolescența
Nu înțeleg cum s-a putut schimba complet, ieri am ieșit în mall împreună, ne-am luat haine, am făcut o grămadă de poze, la început de luna am mers la mare împreună cu familiile noastre și nu a dat nici un semn, nu era deloc diferita, ieșisem în club seara de seara, beam, dansam, ne distram și acum aflu ca nimic din ce i s-a întâmplat în ultimii 3 ani nu i-a plăcut, se simțea ca într-un vis, simțea ca nu trăia, ca nu era ea și se gândea de ceva vreme sa se mute și părinții au fost de acord de-abia acum și o sa se mute peste 2 săptămâni
E o trădătoare, o urăsc, vreau s-o uit și nu pot, dar îmi pare rău că eram bff de la începutul liceului și alta ca ea știu ca nu mai găsesc
Am șters toate pozele cu noi de pe social media atâtea amintiri, sentimente trăite degeaba, nimic nu mai are rost nimic!
Vreau sfaturi ceva cum s-o uit, cum sa ma liniștesc, tremur încontinuu de când am aflat, help nu mai suport starea asta de goliciune

Anime trauma

Ești fată și iubeai o fată. Asta se întâmplă la o anumită vârstă. În sentimentul de iubire se pierde identitatea. Astfel, dacă ea pleacă, simți că pierzi ceva dn tine. Asta fiindcă practicai, trăiai iubirea de obiect. Ea era obiectul tău, jucăria ta. Acum ea plecând, ți-a luat obiectul, ți-a luat jucăria. De aceea te simți goală, încompletă. De aceea trebuie să treci de la iubirea de adolescent, să iubești ca un adult, în care celălalt este partenerul tău, nu o păpușă, la dispoziția ta.

pe bune? Eram prietene f bune, am iubit băiat cum sa iubesc o fata lol

Așa mi-a rezultat mie din reacția ta, prezentată de tine.

Și cum era sa reacționez dacă după o prietenie f strânsă de ani celalalt renunță brusc la tine

Să înveți că asta se poate întâmpla în viață.

Nu mi se pare atât de rău.Nu trebuie neapărat să nu mai vorbiți. Puteți să păstrați legătură prin intermediul tehnologiei.De exemplu, eu am o singură prietenă de la grădiniță ea mă are doar pe mine și suntem de aceași vârstă. Acum trebuie să ne ducem la două licee diferite din orașe diferite (da, în septembrie încep clasa a noua) și vreau să nu uit de prietenia mea. Recunosc, că eu am fost cea care și-a dorit mai mult, dar fata aceea nu s-a supărat.Am preferat să merg în București decât să îmi risipesc șansa de a evolua într-un liceu mediocru de lângă satul meu. Încearcă să nu o învinovățești prea tare, nu este nimic rău în dorința de schimbare. Atașamentul tău pare puțin toxic, în cele din urmă nu puteați sta lipite una de alta întreaga voastră viață.Nu există nimic infinit.

Dar ne făcusem planuri pentru ultimul an pentru banchet pentru facultate sa ne înscriem la aceeași faultate sa stam în același apartament în timpul facultății chiar ziceam o data ca dacă ar fi sa ne căsătorim și în aceeași zi și totul s-a terminat asa brusc mi-a zis că a cunoscut un tip din orașul respectiv cu care vorbea de un an și tipul e dispus sa se pună într-o relație cu ea dacă locuiesc în același oraș deci nu pot sa cred sa renunțe la prietenia noastră pentru un băiat

Dacă a făcut asta doar pentru un tip nu gândește prea clar.Dar, ghici ce, după ce se va certa puțin cu acel băiat va realiza ce a pierdut și va încerca să se întoarcă. Dacă i-a impus astfel de condiții nu cred că e mare dragoste din partea lui.

Draga mea, iarta-ma ca iti spun dar faci din nimic o drama. Noi toti, am avut prieteni in generala, in liceu, in facultate, dar apoi fiecare a mers pe drumul lui. Daca esti o prietena buna vei intelege ca prietena ta are nevoie sa-si cladeasca propriul drum, bff nu inseamna ca v-ati legat pe viata.

Poate pleaca pentru ca s-a saturat de vorbaria lunga si fara rost

Ce nebuna ești
Cred ca ar trebui sa te mai maturizezi, nimeni nu e în viata asta proprietatea ta/nimic nu ne aparține, viata e imprevizibila și nimeni nu depinde de nici o persoana.
"Așteptările mari rezulta dezamăgiri și mai mari".
Fiecare persoana considera ce e mai bun pentru el/ea, uneori viata ii constrânge prin anumite condiții sa își găsească rostul în alt loc, sa înceapă o noua viata, sa o i-a de la început, asa ca nimeni nu ne aparține.
Treci peste, asta e, nu ți se întâmplă doar ție, și mie mi s-a întâmplat, oricui i poate întâmpla, trebuie sa învățăm cursul vieții.
Viata bate filmul.