Hei.
De ceva vreme am inceput sa fiu foarte trista,sa nu dorm noptile si sa plang foarte des. Mereu cand vreau sa ma opresc,gasesc iar alte motive si o iau de la inceput.
Sunt o persoana vesela dar am inceput,usor usor, sa fiu forte trista si incuiata.
Ce as putea face?

Sa te descarci, sa nu mai tii in tine. Discuta cu parintii, incearca sa iti eliberezi aceasta stare. Daca tii in tine si nu vorbesti cu persoanele apropiate tie, tot ce te doare si tot ce ai pe suflet, poti cadea psihic intr-o depresie...

Hei. Si Eu am trecut prin asta, si aveam sentimentul ca nimeni nu ma intelege. MA GANDEAM la viitor, si ma GANDEAM la chestii ce ma suparau. orice mic defect il gaseam pentru a plange noaptea. plangeam ca ma GANDEAM la parinti, ce o sa ma mai fac fara ei? Dar astea nu se Intampla de pe acum, eu nu mai fac asta demult.
Spune mereu in gand : Totul se petrece de la sine
Te inteleg, te Gandesti sa aperi ce iubesti.
Eu plangeam din Cauza notelor, ca daca ajung pe strazi in viitor.
Dar asta nu o sa se intample! NU TE MAI GANDI NEGATIV.
SPER CA te-am ajutat. Fundita?

SI eu am avut aceeasi chestie. NU TE GANDI la asta acum... incearca sa te lupti cu gandurile negative. Ai familie, prieteni. SIMTI CA NIMENI NU STIE CE SIMTI, EU STIU CUM E. incearca sa uitI pentru un moment momentele grele, Fundita?

Ce poti face? sa iti inchiz facebou si whatsap sa vezi ce fericita o sa fi.

Si mie mi se intampla asta. Cati ani ai?

Și mie mi se întâmplă asta. De când nu mă mai gândesc să mă sinucid. Bla, bla, bla. Trăiesc mai bine. Deci ți-aș sugera și ție să faci același lucru. Nu te mai gândi la chestile astea și vorbește cu cineva la ce ți se întâmplă. Un prieten. Cu părinți tăi, sau chiar cu un psiholog. O să treci mult mai repede peste asta...
Sper că te-am ajutat.

Du-te afara ca e o zi frumoasa si e foarte cald.
Gandeste-te ca s-a luat curentul

Tu ai ajutat-o doar pentru fundita?

Draga mea, imi pare rau pentru situatia dificila prin care treci. Si eu am avut o perioada asemanatoare, chiar mai rea/trista decat e a ta si, pana la urma, am reusit sa o depasesc. Si, la fel, inainte de aceasta perioada eram o persoana vesela, deschisa, comunicativa, optimista si asa sunt si acum, dupa depasirea ei.
Ce varsta ai?
Insa, iti recomand sa incerci sa te mentii activa, ocupata, sa ai tot timpul ce face, la ce te gandi, pentru a nu permite tristetii sa te copleseasca.
Implica-te cat mai mult la scoala/facultate/serviciu, studiaza, experimenteaza, citeste carti din genul tau preferat, asculta muzica ta preferata, peterece cat mai mult timp cu prietenii si cu cei dragi tie, mergi la un concert, la un film, la o piesa de teatru, la o plimbare (ca tot e vreme frumoasa si primavera), la shopping, incepe o activitate ciompleta noua, cum ar fi sa canti la un instrument, sa practici un sport, sa inveti o limba straina, alta decat cele studiate la scoala, sa iei cursuri de soferie (daca nu ai deja permis), de web design, de sah, de orice simti ca te-ar pasiona.
Asa, activa, implicata, cu mintea in permanenta ocupata/solicitata, plina de planuri si proiecte pentru a doua zi, pentru viitorul apropiat si/sau indepartat, vei reusi sa nu mai plangi, sa dormi noptile si sa redevii fata vesela si optimista care erai inainte.
Pentru a adormi mai usor, incearca sa bei cate un ceai de tei, imbunatatit cu doua-trei picaturi de extract de valeriana, functioneaza, garantat!
Si daca totusi simti ca orice ai face tristetea te copleseste, devine o constanta in viata ta, nu te lasa infrante, mergi la psiholog (nu e o rusine, deloc, crede-ma) si cere ajutor.
Succes si sanatate iti doresc! Sa ai grija de tine si sa nu uiti niciodata sa zambesti! O seara placuta, fericita, relaxanta iti urez!

Stai calm, nu sunt "obsedata" de internet.

Sa fi sigur ca stau afara, si ma pot gandii mereu ca s-a luat curentul, asta nu ma inveseleste si nici nu ma intristeaza. Stau mereu afara cand e cald. Totusi, multumesc pentru timpul acordat.