Hei! Problema mea a inceput acum două luni. Am cunoscut un băiat de care m-am indragostit, dar care a plecat fără să dea vreo explicație. De atunci parca am inceput sa ma schimb in rau. Eu eram o persoana care voia să ajute, mereu incercam sa fac ceva pentru persoanele de langa mine, sa ajut cum pot, sa le fac fericite, sa ajut animalele, sa fac ceva spre bine. Dar de 2 luni gândurile mele parca au luat-o razna. Mereu cand vreau sa fac ceva bine, vine un gând care imi spune ca nu trebuie sa fac. De exemplu, o persoana e bolnavă, si ma gandesc sa o ajut cu ceva, dar apare un gând care imi spune nu, merita ce i se intampla. Am impresia ca nu mai iubesc pe nimeni, doar pe el. Parca sunt invidioasă si nu vreau binele nimanui. Eu nu eram asa, nu vreau sa fiu asa. Imi dau seama ca aceste ganduri nu sunt bune si incerc sa fac contrariul lor. Doar ca, chiar dacă fac o faptă bună, ma simt prost pentru ca am gandit rau inainte. Imi e frica sa nu ajung sa fac rau celor din jur, acum imi e frica sa ma joc si cu animalele. Incerc sa il uit, dar parca nu pot. Ma intalnesc mai mereu cu el si mereu se uita la mine. Nu inteleg de ce a facut asa si unde am gresit. Am 17 ani, la anul am admiterea la facultate si vreau sa ma concentrez pe asta. Ce imi recomandați sa fac? Ce sfaturi imi dati?

Dacă nu vrei să fii așa nu fi așa, simplu. Oamenii care se schimbă într-adevăr nu au asemenea frici. Cât despre el, depinde doar de tine. Dacă iubești sau crezi că iubești nu e neapărat să fie reciproc.

Ai avut parte de prima dezamagire o sa iti revi si o sa ti se mai intample de acum.
Trebuie sa fi tare si sa nu te schimbi pentru nimeni si din cauza nimanui.E o chestiune de timp tot ce ti se intampla te maturizezi.

Sa te concentrezi pe admiterea la facultate si sa lasi dramele astea

Îţi recomand o activitate care necesită concentrare, te vei gândi din ce în ce mai puţin la el: să te apuci de învăţat, să practici un sport, să înveţi un instrument, să ieşi în oraş cu prietenii. Oamenii sunt şi buni şi răi, dar nu suntem noi în măsură să hotărâm ce merită fiecare. Ceea ce încerc să-ţi spun e că, cel puţin teoretic, e mai bine să-i tratezi pe ceilalţi cum vrei să fii tratată. Dacă sunt problematici atunci îi eviţi. La fel şi cu acest băiat, cine ştie ce se întâmplă în mintea lui, dacă nu ai făcut nimic rău atunci nu e problema ta.

Uneori, nu stim cum sa reactionam in anumite situatii! In cazul tau, baiatul te-a parasit, considerand ca isi pierde vremea cu tine, ori a gasit pe alta. A ales sa nu-ti spuna nimic, tocmai pentru a evita o posibila cearta, plansete si alte chestii emotionale. De altfel, procedura f des intalnita, atat la baieti, cat si la fete, cand nu stiu sa-ti spuna ca nu te vor in viata lor.
Faptul ca ai ceva rau in tine, care iesela suprafata in anumite situatii or conditii, este un lucru rau, care te pune jos.
Solutia este meditatia si ambitia sa te schimbi!
Gandeste-te ca roata se intoarce si ceea ce-i doresti cuiva azi, vei primii tu maine, posibil inzecit!
Un om cu sufletul curat si inima buna, nu dorese nimanui raul, nici macar dusmanilor lui/ei!
Poate ti-ar trebui sa-ti faci autocritica si sa realizezi ca, comportamentul tau nu este normal si nici sanatos, putandu-te afecta in viata, in absolut tot ce faci.
Daca vrei bine sa primesti, gandeste-te intai sa-l oferi!

Eu nu vreau sa fiu asa. Nu am mai gândit in viata mea asa. Mereu am lasat de la mine, am vrut sa ajut oamenii si am incercat sa fac fapte bune. Nu am vrut sa supăr pe nimeni si daca făceam asta imi parea foarte rau. Doar ca de atunci nu stiu ce e cu mine. Nu vreau sa fiu o persoana rea. Imi vine sa plâng mereu cand ma gandesc la mine ca o sa ajung sa fac rau. Imi e frica sa nu ajung mai rau.