Hei, sunt "bucuros" ca am reusit sa "refac" o prietenie "pierduta" din generala (acum sunt a 12-a). In generala stateam inainte de ore cu un baiat pe langa scoala sau in parc, dupa ce eu am trecut la liceu (el era un an mai mic) nu am mai avut tangente cu scoala aceea si nu m-am mai vorbit nici cu el ( de prost ce am fost, habar nu am de ce ). Acum in a 12-a ( mai exact vara asta) am dat de el la mine in liceu (e a 11-a logic). Am aflat ulterior ca s-a transferat la mine in liceu caci ca fost la alt liceu. Si am incercat incet incet sa refac prietenia, eu zic ca e ok insa nu vreau sa se duca naibi iar... e un om super de treaba, care isi iubeste parintii, pe Dumnezeu si pe cei din jur si nu se gandeste la "cifre", ne asemanam oarecum. Doar ca eu nu am si nici avut o familie ok cu un tata alcoolic ( inca bea ) certuri peste certuri, neajunsuri peste neajunsuri, mi au ruinat fiecare vis pe care il aveam, se comporta ca si cum nu as fi al lor si am incercat sa imi gasesc familia in prieteni insa pana acum nu am reusit, ba chiar am fost dezamagit de multe ori, si de aici suparare si tristete, depresie, multe ganduri si probleme. Am ramas cu speranta numai in Dumnezeu, si numai faptul ca as dezamagi cativa prieteni si nu as mai putea sa i vad ma tin in viata. Nu putine sunt noptile cand plang, mai ales cand vad cata rautate e in jur

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook