Hei, sunt fata si am 15 ani. De la ultima vreme, incep sa nu ma enervez rau de tot cand ma gandesc la parintii mei. Sunt genul prea protectiv. Pana la varsta asta nu am mers singura pe strada (niciodata. Nu glumesc). Cand aude mama ca vreau sa ma duc undeva, ma tot intraba daca e vreun adult cu noi si ma suna din 5 in 5 minute sa ma intrebe unde sunt. Odata nu am auzit telefonul cand eram intr-o excursie si a sunat vreo 6 colegi de clasa sa intrebe unde sunt. Cand mananc ceva snaks-uri ( chiar daca se intampla destul de rar) incepe sa tipe si sa sa zica ca vai ca are "E-uri", ca "ce naiba vrei sa fac atac de panica?!?!" Chiar nu glumesc. Simt ca disper. Mai mult, parintii mei nu se inteleg prea bine intre ei. Daca vreau sa vorbesc cu unul despre o problema pe care o am cu celalat, tot ce fac e sa pun paie pe foc. Sora mea geamana a ajuns sa depinda de cineva pentru tot ce face din cauza asta si chiar ii e frica cand e pusa intr-o situatie in care trebuie sa comunice sau sa actioneze singura. Nu mai stiu ce sa fac, sa nu ma mai cert cu mama asa des. Stiu ca e gresit ceea ce zic, dar argumentele de tipul "Sunt parintii tai, trebuie sa ii iubesti, le datorezi totul" chiar nu ma ajuta. Si nici nu sunt comunicativi sa pot sa am o discutie cu ei. Mi-ar zice sa termin cu prostiile. Ceva sfaturi?

Termina cu prostiile!

Vorbesti serios? Eu am 12 ani si am mers in oras vineri si am ajuns acasa la 23:00 si nu au spus nimic. Incearca sa ii iei pe amandoi si sa faci o mica sedinta. Spune.le ca trebuie sa aiba incredere in tine pentru ca nu esti un copilas, si cand le explici dale dreptate in mare parte : "Stiu ca sunt fata si mi se pot intampla diferite lucruri noapte printr.o scara de bolc, aveti dreptate dar promit ca voi fi grijulie. Va rog, puteti avea incredere, si stiu ca este periculos....etc" poate vei rezolva ceva. Apropo mai vb uneori de alti oameni gen :" mama, o stii pe vecina, Doamne ce destrabalata, vine la 22 acasa...asta e educatie? " nu stiu. sper ca te.am ajutat.

Daca n-as fi stiut mai bine as fi zis ca esti maica-mea.

Deci, am dreptate!

Gandesti ca mine, fac unele din chestiile alea ca sa le dau de inteles ca totusi nu mai am 9 ani. Am purtat de multe ori discutia asta si mda o sa mai incerc. Ms mult de ajutor oricum. :3

Tata mi-a povestit intr-o zi cum se gandea el cand era mic ca o sa faca 28 ani si o sa faca ce vrea si cand a implinit varsta tot bunica facea regulile in casa. A fost un mesaj subtil, dar inteles. Probabil o sa ma tot duca ch masina si o sa ma urmareasca cand merg pe undeva cu prietenii pana la 20 de ani. (da, face si asta. Am fost la pizza hut cu colegii si m-am trezit cu el in restaurant la o alta masa. Spunea ca ii era foame si nu stiu unde sa manance, desi eram la Piata Romana -_.- )

Mda,e o posibilitate.Dar doar daca vei continua sa locuiesti cu ei si la 20 de ani.

Sper ca atunci sa fiu la facultate si sa locuiesc singura ca sa invat sa devin independenta

La 15 ani nu poti sa le stii pe toate si este usor sa faci greseli care iti pot aduce probleme sau necazuri, de aceea parintii te protejeaza.
Starea ta de nervi nu este una normala, pentru ca toti am trecut prin asta si nu am reactionat atat de violent ca tine.
Incearca sa te calmezi si sa sculti de tot ceea ce ti se spune, ca au un scop de protectie si de bine!
Ti-as recomanda sa mergi sa discuti cu un psiholog!

L-a trimis mama ta sau bunica (adica mama lui). eu asa cred
vezi care din cei doi parinti e mai protectiv si pe ala "ataca-l". dar mai intai documenteaza te si pe urma iti construiesti argumente :
https://semneletimpului.ro/......iilor.html

Vrei, nu vrei, pana la cel putin 18 ani depinzi de ei. Te poti declara in instanta emancipata, ca sa iesi de sub tutela lor, dar asta implica sa te poti intretine cat de cat.
Ce as face eu:
M-as duce la psihologul liceului sau la orice psiholog ar vrea sa stea de vorba cu mine si l-as ruga sa ii cheme si pe parintii mei sa stam toti de vorba. Eu, sora si parintii.
Se prea poate ca din exces de zel, vrand sa va protejeze, sa nici nu isi dea seama ca sunt extraordinar de sufocanti si exagerati.
Nu iti pierde increderea si curajul. Ii poti infrunta si tu si sora-ta. Le puteti spune exact tot ce fac gresit fata de voi si poate or sa inteleaga cat de cat.