Hei,TPU!
Am o intrebare stupida si sper sa nu primesc prea mult hate pentru asta.
Sunt bulimica de un an si nu credeam ca o sa ajung in punctul in care sa nu ma mai pot controla. Ajunsesem la un moment dat sa regurgitez si de 10 ori pe zi si nu mai vreau asta,nu mai vreau sa ma infometez ca apoi sa infulec mii de calorii odata. Vreau un stil de viata sanatos,nu sa fac sport pana la epuizare,dar am nevoie sa-i spun cuiva apropiat mai intai.
Momentan incerc sa-mi dau seama cum as putea sa vorbesc cu familia despre asta,pentru ca imi cade foarte rau parul, mi-au aparut pete in jurul buzelor si mi s-a luat pielea de pe dosul palmei.
Tin sa spun ca mama mea nu e in tara si tata e...foarte cinic si agresiv.
Eu stau cu verisoara si varul meu si nu stiu cum sa vorbesc cu ei despre asta, pentru ca am mai avut o perioada in care au trebuit sa ma duca la psiholog si s-au îngrijorat prea tare ca sa-i mai fac sa se simta asa din nou.
Multumesc daca ati ajuns pana aici^3^

Multumesc.Chiar aveam nevoie de niste cuvinte dragute.
Sper ca nu treci si tu prin asta

Eu nu, din fericire pentru mine. Insa si tu te poti face bine! Sunt sigura, trebuie doar sa crezi in tine si sa ceri ajutorul unui specialist. Eu zic ca parintii tai ar trebui sa stie, chiar si mama ta plecata. Cine stie, poate asa se va intoarce, pentru ca e ceva farte serios!

Am citit ce a scris mai sus si este dureros, ar trebui sa faci cumva sa vorbesti cu familia ta, ai nevoie de ei, daca vrei vorbim si in privat chiar m-ai emotionat.

Multumesc mult.Mesajele astea ma fac sa ma simt mai bine
O sa fac cumva sa vorbesc cu verisoara mea.

Buna,

Din ce stiu eu, bulimia se trateaza cu mai multe sanse la psiholog.

Incearca sa mergi direct acolo.

Sfatul meu este sa te duci la psiholog, ai toate sansele sa te tratezi,, este ceva pe cale emotionala ce suferi tu. Numai bine/

Hei, imi pare rau pentru tine si eu sunt anorexica, am facut tot ce ai facut si tu, eu am vorbit cu mama si i.am spus ca voi merge la doctor, am fost la doctor si s-a speriat de mine, a sunat-o pe mama mea, si mama l.a sunat pe tatal meu si el a venit dupa mine si am discutat, mau intrebat multe ......de ex (de la ce am inceput ) dar eu nu prea stiam, au trecut 3 luni dar tot nu mi.am revenit pentru ca nu ma pot opri, dar tu poate vei reusi! Vorbeste cu parintele care te asculta mai des!

Stii,obisnuiam sa cred ca daca o sa mai slabesc inca 3 kilograme o sa fiu fericita, dar am invatat ceva foarte important. Poti sa slabesti si 10 kilograme, ca tot n-o sa fii fericita.
Am fost anorexica mult timp si mi-a fost mereu frica sa nu ma ingras.Doar ca exista si viata sanatoasa:sa te mentii la o greutate normala si sa mananci orice vrei, dar cu cap, pana in 1500 de kcal pe zi.
Mi s-a facut rau de multe ori si am ales ca nu merita.De ce sa fii atat de slaba? De ce te-ai simtii mai bine daca ai fii numai piele si os?
Si mie mi-a fost greu la inceput sa realizez ca trebuie sa am o greutate normala, dar am reusit intr-un final.
Sper sa intelegi si tu ca anorexia inseamna sinucidere curata si ca nu esti mai frumoasa daca te infometezi.
Esti frumoasa exact asa cum esti, dar trebuie sa fii si sanatoasa, nu sa te gandesti non-stop ca nu trebuie sa mananci ca sa arati bine.