Hai c-o iau în ordinea în care ai scris și poate ii dam de cap.
Spune-mi tu mie, cum îți poți face orice tentativa de prieten dacă maica-ta nu te lasă afara? Și pe ce motiv, ca nu ai pe nimeni și nu ai ce face. Pai bine nene, ii zici ca nici nu ai cum sa ai pe cineva sau sa îți găsești ceva de făcut dacă te tine în casa. Spune-i asa pe față ( poate o trezești la realitate) : "Și când o sa am 18-20 de ani tot în casa după fusta ta o sa ma ții? "
Al doilea punct. Aia e ciudat, aia e penibil aia e dracu mai știe cum. Pune în pana mea și deschide ochii ca lucrurile astea sunt ciudate doar în capul tău puștiule. Du-te la aia cu oleacă de atitudine, oleacă de miserupism ( adică sa te doară în fund de tot) și bagă-te în seama cu oamenii din clasa, mai fa o glumă, mai fa un mișto ( în limita bunului simt) de unu. Nu te pune sa fii sluga și sa te ridici în ochii lor prin teme. O sa fii ala de la care iau temele și când n-o sa vrei sa le mai dai o sa se debaraseze de tine.
Și mai las-o naibii cu prietenii falși. De aia dai mai încolo și o sa vezi ca ăia o sa te atace în alte puncte, nu la defecte, nu din vorbe. Pune naibii și te bucura de vârsta asta cât încă ești un copil, pune mana și te formează, pune mana și fa un sport, pune mana și învață câteva replici care te vor ajuta oleacă mai târziu, pune și învață să dai cu pumnul ( dai doar atunci când e nevoie), pune și trage dintr-o țigară de pe acum ca mai încolo sa nu fii pe lângă subiect. Ceea ce vreau sa zic e sa te pui sa experimentezi cât mai multe. Nu te baga în anturaj dubioase, nu fa ceva sa impresionezi pe nimeni. Pur și simplu fii tu, păstrează-ți coloana vertebrala și formează-ți niște principii solide după care sa te ghidezi și sa le respecți.
Bună!
Și eu am fost în aceeași situație. La început, în clasa a 4a am avut mulți prieteni cu care vorbea, stăteam în pauze, etc. După, când s-a terminat clasa 4, am dat un examen pentru a intra la cel mai bun liceu din oraș(cu clase de gimnaziu, bineînțeles). Când am aflat rezultatul, mai mult de jumătate din colegii mei de la fosta școală au intrat. Am fost fericită pentru că avem să cunosc pe mulți și să îmi fac prieteni noi mai ușor. Am așteptat toată vara ca să merg la școală.
Dar când a început școala, aproape toți s-au îndepărtat de mine. În clasa a 5a am stat singură.DAR l-a începutul al doilea semestru, mi-am făcut o prietenă. Care acum a deveni prietena mea cea mai bună. Hai să-ți spun cum am făcut asta:
1. M-am dus la ea și am început să vorbesc cu ea despre anumite lucruri care îmi plac mie și care îi plac ei(dacă ai în clasă colegi care stau singuri, care stau retrași, care nu prea vorbesc, ai putea începe să vorbești cu ei. Aceștia sunt persoane care sigur vor vrea și ele un prieten. Nu mă înțelege greșit. Doar dacă anumite persoane din clasa ta nu vor să stea cu cei mai retrași, nu înseamnă că persoanele retrase nu pot fi persoane bune la suflet și prieteni adevărați. Așa a fost și prietena mea de care îți povestesc acum.)
2. Întreab-o / Întreabă-l dacă vrea să ieșiți într-o zi la film, la o plimbare prin parc, etc. Atunci vă veți cunoaște mai bine.
3. Invit-o/Invită-l la tine acasă ca să vă faceți temele împreună(dacă părinții tăi acceptă asta).
4. Cel mai important lucru ÎNTREABĂ-L/ÎNTREAB-O DACĂ VREA SĂ FIȚI PRIETENI. NU FI TIMID, FĂ-O.
Aceștia sunt pașii pe care eu i-am urmat și acum mi-am găsit prieteni adevărați, care nu mă trădează.
SUCCES!
Nu te supăra pe mine, dar contextul oferit este prea vag pentru a-ți putea răspunde clar. Pentru a-ți putea da un răspuns clar, vreau să te întreb: în clasele mici (1-2), când au început să se lege prieteniile de ce nu ai reușit să-ți legi o prietenie cu vreun coleg? Sau ești nou în școala asta? Trebuie să-mi dau seama care din cele două scenarii e valabil ca să-ți dau un răspuns. Dacă e valabil primul va fi mai ușor, dacă ești nou la școală, va fi mai dificil.
Într-adevăr este cam ciudățel să te duci la un coleg cu care n-ai vorbit în viața ta și să-i ceri să fiți prieteni. În schimb, oferă ajutor la teme și lecții, dacă zici că te descurci. De ex: Dacă colegul/colega lipsește o zi de la școală din "n" motive, trimite-i lecțiile din ziua aia și încearcă să fii amabil. Dacă scrii urât (cum fac eu) nu-i trimite o poză, că n-o să-nțeleagă nimic: transcrie efectiv ce-ai scris pe caiet în mesaj și trimite.
Dacă vezi că colegul "X" este praf la "Y" materie, trimite-i un mesaj în care te oferi să ajuți. Dacă refuză, nu-i bai (și foarte important: nu insista).
Astfel, foarte pe scurt: nu mai aștepta să ceară cineva ajutorul, ci oferă-l tu! Adică nu mai juca un rol pasiv, ci un rol activ. Dacă mai ai nevoie de ajutor, te ascult.
Ca sa iti răspund la acea întrebare.
Majoritatea copiilor care au fost în clasele mici, s-au transferat la alte Scoli.Cred ca din clasa a5a nu am mai avut cu cine vorbi/socializa, pana în prezent, în clasa a7a.
Și cred ca este ciudatel sa ma duc la un coleg și sa ii spun:
Vrei sa iti dau tema?
Mai ales dacă el nu a cerut si a făcut-o.Si cred ca am scris și în acea întrebare.Mai nou, persoanele sunt pe interese.Am mai încercat sa le dau tema când aveau nevoie, după uitau de mine pana când aveau iar nevoie de mine.Si din clasa a6a am observat ca nu mia mai cerut nimeni temele.
Dar atunci când au venit acei colegi noi, cu duiumul, iar cei vechi au plecat, ai încercat să intri în vorbă cu cei noi? Dacă da, ce n-a mers bine? Dacă nu, de ce?
Asta e o întrebare la care nu aștept un răspuns. Zic doar să te retragi undeva și să te gândești, să faci o introspecție, să identifici cauzele și să le elimini.
În legătură cu al doilea mesaj pe care mi l-ai scris: eu, personal, nu văd nimic ciudat în afacerea asta. Pur și simplu îl întrebi: "Ai vrea să te ajut cu tema?" Dacă zice "da" atunci e super; dacă zice "nu" atunci asta e.
Și să știi că nu toți sunt pe interese. Normal că vor fi unii, dar nu toți. Din toată clasa, nu cred că nu-ți găsești un copil cu care să fii prieten.
Și în legătură cu ieșitul afara? De ex:
Dacă imi un prieten în clasa (sa speram) și acel copil nu iese afara, eu ce fac? Și dacă iese afara, ce putem face pe afara la 13 ani. Asta este încă o chestie care nu o înțeleg.Ma rog... Poate nu o înțeleg ca nu ies pe afara. Am un coleg care iese pe afara și sta aproape de școală.Dar nu știu dacă ma va lăsa mama sa ies cu el afara, pentru ca el mai are încă 2 prieteni de ai lui cu care iese și eu nu ii cunosc. În plus, ai mai putea sa îmi răspunzi la încă 2 întrebări?
1.Cum ii spun mamei sa ma lase cu acel coleg?
2.Cum ii spun acelui coleg ca vreau și eu sa ies cu ei pe afara?
Cred ca ți-ai dat seama ca sunt o persoana timida(chiar foarte timida)
1. Asta depinde mult de felul mamei tale de a fi. În orice caz, nu-i poți spune azi că n-ai niciun prieten și mâine deja ieși cu gașca la o plimbare în parc. Eu zic să intri întâi în vorbă cu cineva, să-i spui mamei tale că doar ai vorbit cu respectivul, apoi mai vorbiți voi doi și, după un timp, propune-i mamei tale să te lase la o ieșire. Din nou îți zic: depinde foarte mult de cum e mama ta.
2. Pur și simplu te duci la el într-o pauză și îi zici: "Salut! Ai planuri după ore?" (Îl iei așa, mai delicat, prima oară.) Dacă zice că n-are, îi propui să ieșiți la ora X, în locul Y (găsești tu un loc: parc, bibliotecă... ceva de la tine din cartier).
Mulțumesc de sfat, dintre toate, a fost cel mai bun.Dar am o întrebare. Ce pot face afara? Ca pana mea, nu suntem copii mici. Deci ce putem face afara?
În primul rand nu mai ești copil. Ești intrat în adolescență, imediat o sa îți zburde gândul după fete.
În al doilea rând... ce poți face afara. Ieși la un fotbal, ieși cu colegii la un biliard, bowling, chestii din astea. Pune și invata sa mergi cu rolele cu skate-ul. Pune și te apuca de un sport, pune mâna și aleargă ca să te dezvolți sănătos și frumos. Chestii de făcut afara nu sunt? Apoi dacă te apuci de la vârsta asta de un sport și te ții tare când crești o sa se arunce gagicile pe tine de n-o sa știi ce-i cu tine