Mă confrunt cu o situație mai delicată și aș vrea sfatul vostru. Nu vreau să credeți că postez ca să mă dau eu aia mai altruistă dintre toți, dar de data asta nu știu ce să fac, și așa am lacune de inspirație și mi-ar plăcea să fie lagune.
M-am împrietenit cu o fată puțin mai mică decât mine.
Mi-a povestit de-a lungul timpului situația ei și când am auzit-o brusc necazurile mele s-au făcut mici, mici în viziunea mea. I-am spus azi o replică de genul „știi, ai putea să vorbești cu părinții tăi despre asta..." a bufnit-o plânsul și mi-a spus că ea nu mai are tată. Are frați de grădiniță de îngrijit, colegii ei își bat joc de ea (am văzut cu ochii mei), profesorii sunt mult mai respingători cu ea decât cu mine (ceea ce e culmea și nu pricep de ce), nu are internet și nici măcar televizor, nu are timp liber de învățat, are note mici și fiindcă are o problemă cu memoria (nu am înțeles încă la ce se referea, că nu pare a avea un handicap vizibil), deși face sport încă e puțin plinuță, mama ei lucrează până târziu ca asistentă și nu poate să se ocupe și de ea, fata suferă pentru că se duce la muncă cu haine mai puțin îngrijite și șefii-s duri... Stau și mă gândesc, mi-a zis că pot să îi spun oricând vreun necaz de-al meu,. păi ce necaz să îi spun când toate-s futile pe lângă o așa situație? Mi se pare o adevărată luptătoare. Îmi spune că numai cu mine poate vorbi, i-am promis că nu o părăsesc, i-am spus să nu mai plângă și să fie puternică fiindcă viața-i grea, iar dacă Dumnezeul în care ea crede chiar există, atunci cu siguranță totul se întâmplă cu un motiv și nu întâmplător are crucea asta de cărat. Cu ambiția pe care o are va deveni puternică și va asigura viitoarei sale familii ce nu are ea acum.
E genul mai retrasă, moale, seamănă puțin cu mine, doar că eu nu pot răspunde cu atâta bunătate și celor care mă supără și mă scot din sărite.

Așa că oameni buni, vreau să o ajut cumva, să îi fac viața mai fericită. Ce să fac? I-am promis că nu o să o părăsesc și poate să mă caute, o să îi răspund mereu, atâta cât o să pot. Am întrebat-o ce îi place să facă, mi-a zis că și-ar dori să învețe să machieze și să citească chestii de astronomie. Nu-s experta consolărilor, de-aia vă cer vouă sfatul, chiar dacă sunteți niște străini. Mă gândeam să îi fac cadou câte o brățărică din când în când, ceva de genul ăsta, că și ea mi-a făcut (deși de fiecare dată i-am spus să le poarte ea dacă îi plac; eu îmi pot face rost, ea mai greu). Dar vreau să o ajut cumva dacă ea mi-a spus toate astea și simt că m-am atașat și eu de cineva. Mi-e greu când eu nu am trecut prin așa ceva.

Ok, chiar trebuie să știe tot TPU-ul? Am niște probleme de sănătate, ți-am zis. Uite unde duce excesul de cofeină, benzoat de sodiu, zici că-s drogată.

Evident că m-am gândit și la asta. Am și eu problemele mele, dar ele nu trebuie să pună controlul și să nu mă pot ocupa de nimic. Plus că, ale mele sunt mult diferite față de ale ei.

Nu ea merge la muncă, ci mama ei, greșeală de exprimare.

Ok, înțeleg sfatul tău, mă mai gândesc.
„Pana cand ne-om revedea, keep going better!" - bine. Pe mâine!

Incearca sa o ajuti daca poti, acele bratari care doresti sa i le faci cadou nu prea ii vor folosi, mai bine fa-i cadou o carte despre astronomie daca asta ii place sau o trusa de machiaj, un TV., ceva ce ii lipseste.

Daca prin orasul sau comuna in care va duceti traiul exista o biblioteca, ajut-o sa-si faca permis, ca sa poate imprumuta cartile pe care si le doreste. Sau dai tu carti.
Nu as fi raspuns daca nu scriai ca fetei ii place astronomia.

Ok, mersi de sugestie.
Și pe mine mă pasiona mult în trecut, dar toată cunoașterea mea s-a dus pe apa sâmbetei. Cred că mai am și eu ceva prin biblioteca de acasă, dar dacă ar avea permis, ar putea afla și altele.

Bun, mulțumesc. Mă gândeam și eu la trusă. Aveam ce să îi dau dacă nu îmi pierdeam toată trusa de machiaj recent, dar na, acum o să recuperez și eu.
Dar mă refeream în întrebare, ce sfat i-aș mai putea da în afara de cele enumerate?

Si asculta-l pe RidersWorld: daca as analiza problemele tale din perspectiva freudiana, as zice ca tanjesti dupa un mascul care sa te rasfete. Oral, ca zici ca nu vrei inca normal. M-as baga eu, fiind maestru emerit in arta datului limbi, dar privind la chipul tau, sa ma ierti, sunt nevoit sa refuz.

Lol, ce treabă are Robert (RidersWorld, mă rog, cum se prezintă el în virtual) cu ce ai spus tu?
Nici nu vreau să mi-o pun cu tine, nu știu ce față minunată ai tu, dar mie îmi convine aspectul meu când sunt aranjată. Nu sunt nici prea frumoasă, nici prea urâtă, din păcate și fericire.

Nu iti pot zice cum sa o ajuti; dar iti pot zice cum as face-o eu. As incepe cu inceputul: Mama ta se straduie din greu sa tina si locul tatalui deci intelege-o ca nu poate sustine. Daca ai nevoie de ceva, absolut orice, zi-mi mie caci sunt gata sa te ajut. (Daca te intreaba "de ce" ii zici ca vrei sa faci o fapta buna.) I-as lua apararea in fata colegilor care o batjocoresc. Le-as da cu tifla peste nas idiotilor ipocriti care merita asta, apoi invat-o sa isi ia singura apararea. Am trait si eu in postura ei ceva vreme.

Cat ii priveste pe profesori... Eu in locul tau i-as ruga mai intai sa fie putin mai ingaduitori cu ea, apoi daca refuza, i-as filma in clasa si as trimite la inspectorat. Asa oameni nu merita sa dea un exempu in scoli.

In ceea ce priveste internetul, si celelalte maruntisuri, as ajuta-o cu internetul meu de acasa cu propria experienta, ca mai mult nu e de unde.

Bine zici

Cum ai reusit s-o pierzi?
Singurul sfat pe care ai putea sa i-l dai ar fi sa mearga mai departe. Este intr-o situatie dificila din cate ai povestit si mare lucru nu poate face nici ea acum.

Păi nu știu, am căutat-o prin toată casa și nu mai e, noroc că aveam fardurile esențiale într-o altă geantă.
Ok, am înțeles, mersi. Adică mi-e teamă să nu facă vreun gest necugetat, să se apuce de cine știe ce, nu știu. Atunci m-aș simți ca și când aș fi vorbit degeaba, nu am putut să împiedic o tragedie.

Robert, te-am rugat să nu mai fi bou, dar văd că-ți place.
Te credeam mai bun. Nu îmi vine să cred că îl susții pe trollul ăla ordinar de WQT, mi-a făcut zile fripte. După ce că stau prost cu stima de sine, el face numai să mă convingă că-s o proastă, dar na, i se pare cool, îl amuză, sadism gen.
Nu zice nimic bine acolo. Aia e analiză tipic wqtsiană și nu sunt obsedată de băieți și de sex și în niciun caz nu mi-aș pune-o cu el pentru nimic în lume. Am și eu niște standarde, mă, ce naiba?

Nu ai pentru ce. Faptul ca te-ai imprietenit cu ea cand ceilalti o resping, isi bat joc de ea, inseamna foarte mult. Nu trebuie sa te gandesti la ce ar putea face, gandeste-te ca esti una dintre putinele persoane care au incercat sa o ajute.

Am primit azi un mesaj privat de la ea, unul groaznic. Din pacate ai dreptate, Robert, chiar daca contextul ar putea sa difere putin acum si nu era poate cunoscut de ieri, dar mai intai ar trebui ca Jelli sa se ajute pe ea insasi in lupta cu viata.

"el face numai să mă convingă că-s o proastă"
Adevaru e ca nu fac mare efort. Tu faci aproape toata treaba.

) Like this, n-am ce face

Ana, ca sa nu-ti zic pe numele adevarat (Banana), ai grija cum vorbesti! Ti-am mai zis eu, "virtual" esti tare-n gura si in realitate esti ca o leguma, na ca facui si rima rimata cu ritm! Nu stiu cine este WQT, eu am raspuns pentru ca m-a aprobat. Nu vad ce ti se pare nelalocul lui. In fine, pa pa...
P.S.: "Ascultă glasul familiei, până nu va înceta să mai cuvânte..." - tine minte de la mine! Stii tu despre ce vorbesc.

Jelli este purtatoarea Sindromului Stockholm: desi se plange ca o trollez, si chiar o trollez, ea de fapt doreste s-o fac la intesitate si mai mare.
Sadici copiii din ziua de azi.

Ți se pare, adică în realitate am și eu problemele mele, dar nu vreau să fiu așa. Mai ales că pe la școală nu prea mi-a păsat de provocările de scandal, dar să mă vezi când o să îmi pese... nu mă cunoști. Bunica știe cel mai bine, din păcate. Nu, nu îmi caut victime inferioare mie cum face WQT ăsta, dar e o persoană care mă scoate din sărite cu fiecare replică de-a ei. La școală nu am dat de cineva așa, dar și când o să dau...

Și ba da, e nelalocul lui. După „...bla bla să te ascult" urmează esența comentariului. Și nu e ok.

Știu prea bine despre ce vorbești. Nu ești primul care îmi spune asta.

Fac eu toată treaba? Np, și tu îți dezvălui neajunsurile care te-au marcat sau preaplinajunsurile ce te-au făcut să te crezi un „șmecheraș" (urăsc termenul ăsta) ce ia la mișto persoane ce le consideră inferioare sau știu eu ce mai ai prin cap. Nu mă cred psiholog, dar miroase urât de la o poștă.

Cât despre „sadism", am o explicație, dar aș fi prea fraieră să ți-o dau. Ambiții...

Fa misto de tine pentru ca iti pasa, de aia. Ca daca nu ti-ar pasa, ar fi plictisitor si mi-as cauta alta victima.
Ambitie ai avea daca nu ti-ar pasa, dar iti pasa.

Niciodată nu am înțeles plăcerea oamenilor de a-i zgândări pe ceilalți. Probabil căutați motive să vă simțiți superiori, însă eu, în locul vostru, aș fi interesată de alte lucruri. Și tu ai atâtea calități, ar trebui să fie destul. Vrei să ai și mai mult de atât? Ce ai învățat din acele cărți, să nu fii matur deloc, deși faci pe seriosul uneori? Altfel nu îmi explic.
Normal că îmi pasă. Nu mai zic de ce iar, nu vreau să vă plictisesc cu teoriile mele despre lume.

Saracuta jelli, a facut pe ea.
Trollarea asta e doar un hobby, dar asta nu inseamna ca nu fac si altceva.
Ma amuza, si atat timp cat ma amuza, go.
Ha ha ha, combin maturitatea cu jovialitatea, asta ca sa ma pun la mintea ta.
Daca iti pasa, trollingul fie cu tine.