Ma simt singura mereu. Sunt înconjurată de oameni și tot mă simt abandonată. La liceu, de fiecare dată când încerc să intru în vorbă cu o colegă sau coleg, nu sunt băgată în seamă. Încerc să vorbesc cu ei, dar se uită doar în telefoanele lor. Sufăr de atacuri de panică, iar pastilele care îmi controlează aceste stări de frică nu sunt atât de benefice pentru organismul meu. Citesc foarte mult (circa 6 cărți pe lună) și m-am izolat în scris (am un manuscris la care tot muncesc de doi ani). Particip la olimpiade și sunt printre primii din clasă. Am avut un grup de prieteni, dar m-au scuipat pe la spate și m-au făcut ipocrită. Ei sunt din aceeași școală cu mine și mă urmăresc mereu. În fiecare dimineață mă trag de hanorac și îmi udă ghiozdanul cu apă dintr-o sticlă. Diriginta știe, dar nu pare să facă ceva. Da, am avut un prieten, dar nu a ținut la mine. Am fost mințită, căci și-o trăgea cu fosta lui pe la spate. (Știu, am folosit un cuvânt dur, dar altfel nu o pot zice). Da, trăiesc cu ambii părinți, dar lucrează foarte mult și sunt extenuați în fiecare seară. Nu vreau să-i obosesc cu problemele mele. Da, am tot ce îmi doresc, dar simt că mă pierd pe mine...

Câți ani ai?

Buna! Desi fac parte din generatia 2000 si ca,, m-am nascut cu tableta in mana" pot sa confirm faptul ca telefoanele si orice tine de tehnologie, ne-a indepartat foarte mult. Multi zic ca Facebook-ul, Instagram-ul mai mult ne aproprie, eu zic ca este gresit, ci mai mult ne desparte.
Chiar daca tu esti inconjurata de persoane, este normal sa te simti singura deoarece fiecare este in lumea lui virtuala, doar fizic este prezenta, restul sunt acolo in telefon, mai ales atentia. Tu poate esti o persoana care traieste realitate, ei din pacate traiesc realitatea digitala.
Chiar si acum tin minte orele de la scoala cand se intampla destul de rar sa nu vina profesorul la ora. Ghici ce. toti pe telefoane si/sau colegul de banca. Lucru care m-a dezamagit total deoarece nu exista interactiunea si comunicarea aia in noi. Deci si eu m-am simtit singur la liceu chiar daca eram inconjurat de persoane.
Din pacate tratamentul pentru problema ta, cred ca-l cunoastem amandoi, acela ca trebuie sa-ti gasesti pe cineva cu care sa interactionezi si a carei companie sa te faca sa te simti bine. Din pacate e destul de greu de gasit avand in vedere situatia ta cu colegii de la liceu si ca ai activitati utile care-ti mananca din timp. Ideea este ca te felicit pentru ceea ce faci si ca te concentrezi pe ceva cu adevarat important. Dar da, ai nevoie de prieteni, insa nu fa din asta un scop pe care sa-l pui mai presus de propria ta persoana sau de activitatile pe care le ai in prezent. Datorita lor te-ai ridica la un nivel mai mare decat al lor. Ei citesc carti? Sau ei participa la olimpiade? Nu prea cred. Si din cauza diferentelor astea mari nu prea te intelegi cu ei. Momentan tot ce pot sa-ti spun este sa incerci sa-ti faci macar o prietena, continua-ti activitatile, munceste pentru viitorul tau si cariera ta si iti garantez ca in viitor o sa le ai pe toate, ba chiar si persoane inteligente langa tine cu care o sa-ti placa sa-ti petreci timpul, o sa descoperiti ca aveti aceleasi pasiuni, lucru care va aproprie si mai mult.

Ps: asculta melodia asta https://www.youtube.com/watch?v=aXYtJB7Qslk

Ce drăguț din partea ta! Mersi de sfaturi.

That was so nice of you

Imi pare rau ca te simti singura, este un sentiment neplacut. Dar trebuie sa intelegi ca singuratatea nu este cel mai rau lucru, uneori nu este nici macar un lucru rau. Ce vrei cu adevarat? Sa fii prietena cu acele fete care stau un telefon? Cu acele persoane care te-au jignit? Cu fostul tau prieten? NU cred. Sau ai vrea ca fiecare sa fie altfel? Nu se poate nici asta. Asa ca nu ai pierdut nimic. Traiesti doar intr-o lume urata, inconjurata de persoane urate in sinea lor.

Asa ca ce vrei mai mult? Ce vrei tu cu adevarat? Cauta in tine si o sa gasesti raspunsul. Tu nu ai cum sa te pierzi pe tine, desi daca intelegi asta si simti asta, iti dai seama de dualitatea mentala pe care o porti. Tu si egoul tau. Despre care stii ca...

Daca iesi afara seara, departe de oras, cand cerul este instelat si vezi in infinitatea lui, o sa realizezi (mai bine decat de obicei) ca lumea este chiar mare, comunitatea din care faci parte este infim de mica. Nu esti singura.

Si bucura-te ca ai aceste ganduri , cand o sa ai un job si o sa trebuiasca sa faci o gramada de lucruri intr-o zi, nu o sa mai ai timp de absolut nimic.

Pari a avea o personalitate tipică bordeline
Pastilele te pot ajuta, dar nu rezolva problema
Mergi la psihologul școlii!

Pai problema societatii e ca le plac rautatea si falsitatea. Ar trebui sa fi rea si falsa cu interese, numai asa poti avea prieteni multi.

Te sfatuiesc sa te apuci de un sport, care te va scapa de anxietate, depresie si totodata, te va ajuta cu relatiile intre-umane si dezvoltarea sanataosa si armonioasa a corpului.
Am vazut transformi miraculoase, la adolescentii care se apuca de sport si cred ca este ceea ce tu ai nevoie, acum!