Exista doar desacralizarea in forme potente si crescatoare. Daca sunt selectiv si tin anumite statute pe care nu le incalc(considerate de unii imorale sau chiar psihopatice), nu sunt nicidecum antisocial ci sunt cat se poate de social, si e clar ca sunt pregatit pentru o evolutie, nicidecum pentru o involutie... Orice Cale si orice Etos ce respinge "societatea" si imputerniceste omul de-a dreptul este considerat "brutal", "crud" iar practicantul si conservatorul unui astfel de etos este considerat "antisocial".
Nu exista nevoie de "descurcare" pentru ca nimic aici nu este incurcat, noi, cei care respingem "societatea" avem cel mai puternic aliat, si anume Natura. Suntem in conformitate cu Legile Ei neiertatoare(intorsi la Primitivitate), ba mai mult de atat, suntem fiii cei mai drepti ai ei. Restul sunt doar niste decazuti, in bula lor de sapun, inecati in propria ignoranta si suferinzi care odata cu Evolutia, vor disparea.
Stiai ca in inchisorile norvegiene,se lucreaza cu izolarea individului?
Au absolut tot comfortul din lume,baie moderna, televizor, pat bun, mancare buna, calculator etc. dar stau 22/24 de ore in celula, fara socializare, si doar 2 ore sa munceasca afara.
Multi s-au sinucis, in ciuda comfortului.
Unii si-au dat foc, altii erau auziti cum tipau din strafundurile fiintei, si plangeau in hohote.Multi nu rezista un an de zile.
de aceea,antrenamentul izolarii este benefic.
Nordicii, europenii barbari, tribalisti, salbatici, sunt obisnuiti cu brutalitatea izolarii.Ca si lonely wolves, strabateau padurile acum mii de ani.
Cei mai multi sinucigasi din cauza izolarii in inchisorile norvegiene au fost asiatici, turci de exemplu.Cultura lor era exagerat de sociala.Islamul lor, cate 6 neveste.
Este extraordinar de important sa ne acomodam cu legile naturii.Este in sangele nostru.
Omul in comuniune cu Natura este fiinta cea mai de pret a Pamantului.
Iubesc cultura si rasa norvegiana(pastrandu-si poate cel mai mult Traditiile Pagane), este evident faptul ca trebuie sa exista un echilibru in toate, inclindand balanta prea mult intr-o parte sau in alta nu facem decat sa ne pierdem pe noi ca fiinte frumoase, primitive si naturale.
Mi-ai deschis noi orizonturi, stiam de inchisorile norvegiene si de conditiile oferite acolo, cu toate astea imi tot puneam intrebarea de ce rata recidivei este mai mica, nepunand problema ca tine, dar asta ofera un raspuns clar, societatea vrea sa-i faca niste docili, acolo exista o manipulare imensa facuta cu "binisorul" si oferind o falsa posibilitate a "schimbarii" celui care nu se sinucide, desigur.
Sunt uneori si multa lume m-a caracterizat asa, am unele momente in care vreau sa fiu singura, dar e prea mult spus antisocial. Dar aici e ideea ca sunt si mai timida. Iti spun de acum ce ne place sa facem: jocuri jon-stop
Foarte tare, ce pot sa zic? M-am plans de asta in trecut, de faptul ca nu am prieteni si acum asa bine imi pare ca sunt asa. Am inceput sa ma accept mai mult pe mine deoarece nu rezolv nimic daca ma plang. Nu devin o persoana mai sociabila daca continui. In prezent ma simt super bine si fara,, prieteni".
Iar daca stau mai bine sa ma gandesc (asta posibil sa fie si la tine) nu cred ca sunt anti-social, cred ca sunt mai selectiv atunci cand vine vorba de persoane. Adica cu cineva care se aseamana foarte mult cu mine bineinteles ca as putea sa port o conversatie ba chiar sa devenim si prieteni. Dar luand in considearare faptul ca pana acum nu am gasit pe nimeni ca mine... Oricum, pot spune ca sunt diferit si atat. Daca turma a luat-o la stanga, eu o iau la dreapta. E bine sa fii diferit si,, antisocial" (selectiv) (parerea mea).
Nu sunt antisociala doar nu vorbesc ptes mult din alte motive.
Tin un jurnal;
Mai ai am o papusa/poster cu care mai vorbesc fiidca ma ajuta la exercitiul in care ma consiliez (psihologic) singura si sa fac compuneri.
Ma exprim prin desen/pictura/etcetera lucruri creative.
Citesc. Ma ajuta ca si cum as purta conversatii fiindca imi induce emotii si ma face sa ma gandesc la lucruri care sunt noi pentru mine.
Eu ma consider antisocial. Nu prea vorbesc cu nimeni toata ziua. Dar, in cazul meu, a fost total decizia mea sa devin asa, intrucat eram inconjurat de oameni care nu imi placeau si care nu ma faceau sa ma simt bine in prezenta lor. M-am adapostit in carti, in jocuri video, in filme, in muzica, in matematica, in filosofie si intr-un sport.