Mai...ma simt rau de tot.De vreo 2 saptamani, ametesc, imi vine sa vomit dupa ce mananc ceva, si ma doare capul ingrozitor. O durere din-aia de imi vine sa plang, as vrea sa dorm si ma pun in pat si incepe de ma doare si mai tare.Azi noapte m-am culcat iar la 1 noaptea, m-am cam nelinistit si imi veneau in minte tot felul de lucruri, cum ma gandeam mai mult cu atat ma durea si mai tare.Am intrat intr-o stare nefireasca, am inceput sa tremur si sa plang si nici macar nu stiam prea bine de ce si nu puteam sa ma opresc.
intr-un final am adormit si ma trezi pe la 6 jumate.
din nou ma simteam rau de tot, nu ma puteam nici tine pe picioare, si tot ma durea capul, aveam ochii umflati, si eram palida.nu vroiam sa ma duc la scoala intr-un final ma striga o colega si ma dusai.acolo urlau aia ca nebunii si mie imi errea rau si tot asa. avusai 6 ore de cosmar, nu mai stiam ce sa fac sa scap mai repede sa ajung acasa.
ma vad ca imi e rau de tot si le zic celor din jur si al naibii daca intereseaza pe vreunu
mama zice ca sa ma duc la doctor, apoi ca sa plec intr-o pauza la dispensar nu ma lasa de la scoala, si nu asta e problema da doctorita la care ma duc eu...nu prea ia in seama. mi se pare ca imi zice ceva numai ca sa scape de mine, nu ca pune si ea un disgnostic calumea, sa imi zica ce am.si mama e indiferenta.nu vorbeste si ea cu mine, mi se pare ca ia totul in ras.ca si ea zice ceva de parca nu i-ar pasa
singura care se mai ocupa de mine e bunicamea. ea imi mai zice ``ma diana fa mama niste analize ca e ceva in neregula cu tin``dar analize trebuie sa ma duc cu mama si cu ea cand vorbesc vorbesc cu peretii si tot asa.
si toata lumea imi vorbeste pe un ton dur, nu pot vorbi cu nimeni calm, sa analizam lucruile, culmea...de unde ma astept la interes, de acolo vine nepasarea totala, asta imi pune de tot moralu la pamant si mi se pare ca daca nimanui nu-i pasa de mine mie la ce sa-mi mai pese?
asa ca astapt sa vad ce urmeaza, mai iau o pastila ceva si cam atat.ca pentru mine sa fac analize ceva nu se implica nimeni, si am 14 ani. unde sa ma duc de capul meu?
asa se aduna din ce in ce mai mult:scoala(ca parca sunt venita de pe alta planeta si toata lumea zice ca sa inavt, ma mai si speria profele cu ca e un an ingrozitor, ca unde am degand sa ma duc la liceu), ma intriga rau de tot si o situatie de o am in familie.ca din vina lui tata care nu s-a implicat deloc pentru mine, si ne-a mai facut si o grama de probleme, numai mama a trebuit sa se descurce cu mine, cu banii cu tot, acum trebuie sa am eu de suferit.si se simte puternic. e multa lume bolnava in jurul meu, bunicamea ca e bolnava rau, bunicumeo ca e batran si mai si bea, si cand se imbata incepe de urla si injura in toata casa, e multa agitatie, un stres continuu.
nu am o zi linistita, in care sa zic ca a mers ceva cu adevarat bine. uneori mi se pare ca gandesc prea mult.
am niste lucruri de nu le inteleg, dupa momentele de aseara am inceput sa cred ca sunt cam asa.
si acum la fel.
nu m-as apuca sa scriu aici de nici nu-mi incape daca nu as avea o pasa foarte ff proasta.nu vreau sa vad, nu vreau sa aud, pentru ca mi-e frica sa nu ma certe cei din jur iar, nu mai vreau sa se supere lumea pe mine, vreau sa ma inteleaga si pe mine cineva
daca puteti zice ceva... orice. dati-va cu parerea.
Ordonare:
După relevanţă
astept sa-mi dai add
Răspunde
Wow. O poveste terifianta as putea spune. Se vede ca esti foarte stresata. Fara parinti, fara un sprijin... E foarte greu. Dar ar trebui sa-ti faci prieteni. Setios Nici nu sti ce efect au acestia. Te face sa iti ia gandul de la cele mai grele momente pe care le-ai avut. Dar familia este mai importanta decat toate, asa ca ar trebui sa vorbasti cu mma ta serios. Mai ales ca ai 14 ani... O poveste foarte trista
Imi pare rau pentru. ce ti se intmpla, stiu ca tie greu ca nimeni nu te poate intelege, daca te-as cunoaste sa vorbi cu tine si am discuta toate problemele tale te-as ruga sa fii optimista si primul rand sa ai incredere in tine ai grija de tine si gasesteti persoana cu care sa vorbesti
Buna, cum situatia ta e ff stresanta, e posibil ca manifestarile tale sa nu fie neaprat cauzate de ceva organic (o boala fizica), ci de ceva psihic. Tu ai nevoie de atentie si de cineva care sa se preocupe de tine. Am intalnit cazuri similare in care organismul "inventeaza" starile de rau pentru a atrage atentia celor din jur. Poate fi si o depresie care se accentueaza, toate simptomele tale indicand asta. Nu e nimic care nu poate fi tratat. E important sa mergi la un medic si sa ii explici si situatia de acasa. Si, crede-ma, nu trebuie sa faci lucruile pentru cei din jurul tau. NU! fa-le in primul rand pentru tine. trebuie sa te simti bine pentru tine, trebuie sa fii frumoasa in primul rand pentru tine. incearca sa o rogi pe bunica ta sa meraga cu tine la medicul de familie si sa iti ia o trimitere. Mananca multe fructe si chestii cu vitamina C. De regula te pot binedispune. La fel si ciocolata sau alte dulciuri (dar nu face exces) Fructe si legume (morcovii sunt si ei ff buni).
Sa stii ca si eu te inteleg cum te simti si eu tot si acum de 2-3-4 saptamani am aceleasi simptome pe care le ai si tu si nici eu nu stiu de ca fac ametesc imi vine sa vomit in fiecare zi e asa de stresant paraca nici nu mai ai pofta de viata la scoala trebuie sa stau cu un rau inimaginabil care am distuge 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
