Nu mai suport, când văd la TV fotbaliști care au ajuns mari și eu nu pot merge din cauza ca sunt un prost, fricos bun de nimic. Paștele o să-l petrec singur cel mai probabil, nu-mi arde de nimic, fiindca mereu prietenul surorii mele face mișto de mine, când ieșeam zicea că ce caut eu afară, dacă nu duc o dată gunoiul zice că-s jegos, dacă nu spăl vasele zilnic la fel. Mă simt extrem de singur, am câțiva prieteni, dar v-am zis nu ies, dar mi s-a indus o frică, nu știu. Nu am vreo garanție că-mi voi realiza visul și nici puterea de a lupta. La scoala, am intrat intr-un liceu slab, deși eu învăț mult și mereu am facut-o. În generală doar de asta mi-am văzut, nu de relații ca alții, fiindca colegii radeau de mine nu prea am avut prieteni, n-am mers la bal, n-am mers in nicio excursie. La examen am luat note de râs, față de surorile mele care au fost la licee de top, doar eu că de. La liceu, am doar 4 prieteni, restul arfisti și plini de ei. Mă simt un ciudat, nu am pic de încredere în mine, când mă simt singur apelez la muzica sau documentare. Nu mai suport batjocura, dacă în casă de la o persoana cu care trăiești e așa, pai in lume va fi mai rău. Multumesc pentru citirea romanului, dar viața mea e plină de chestii triste, scuzati-mă pentru timpul pierdut.

"Asa vorbeste Domnul: "Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor si isi abate inima de la Domnul!" (Ieremia.17:5)
Crezi ca degeaba au fost scrise cuvntele de mai sus? Cu toata vechimea lor, ele sunt valabile si astazi si pana cand va exista pamantul acesta.
Noi nu a fost facuti sa traim singuri, straini de Dumnezeu. Oamenii sunt oameni; ei vin si se duc tot la fel cum au venit in viata noastra. Unii sunt rai, altii batjocoritori, alti nepasatori. Si chiar daca ar exista vreunul care sa fie interesat pentru bunul mers la vietii noastre, el nu va putea sa ne ajute; pentru ca omul este om si nu Dumnezeu.
Dumnezeu nu doar ca este interesat de viata noastra in cele mai mici detalii; ci El chiar poate sa ne ajute. Nu putini sunt oamenii care aleg sa isi duca poverile vietii de unii singuri. Am mai spus-o si in alta parte: pentru unii chiar Dumnezeu ar fi inca o povara in plus. Dar nu asa stau lucrurile.
Pentru ca Dumnezeu Si-a dat cuvantul: nu minte si nu si-l ia inapoi cand spune:
"Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna.
Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.
Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara." (Matei.11:28-30)
Inainte de a cauta prieteniile oamenilor, de a cauta afectiunea lor, trebuie sa o cautam pe cea a lui Dumnezeu. Aceasta este cea mai inalta educatie, si nu diplomele care le obtinem aici pe pamant si care vor arde intr-o buna zi impreuna cu pamantul acesta. Parintii nostri au neglijat sa ne educe in cunoasterea lui Dumnezeu si vor fi trasi la raspundere pentru lucrul acesta.
Dar chiar si asa, acum este timpul cand personal poti cauta sa cunosti pe Dumnezeu. Sa nu repetam greseala parintilor nostri si sa traim ca niste straini fata de Dumnezeu. Cunoasterea de Dumnezeu este o datorie a oricarui om nascut pe pamant.
Acum dupa tot ceea ce am scris pana acum, te mai astepti ca niste oameni straini de Dumnezeu sa se poarte frumos cu tine? Cand Dumnezeu spune ca toti oameni sunt rai -fara nici o exceptie- cum ne-am putea astepta ca acestia sa poata sa faca binele? Poate ca vezi pe cate unii ca se poarta frumos cu altii; dar lucrul acesta este doar de fatada. Pentru ca daca le va fi pusa in fata Legea lui Dumnezeu, daca isi vor compara caracterele cu al lui Dumnezeu, se vor vedea ca cei mai nenorociti dintre toti oamenii.
Poate ca imi vei spune ca nu ai nicio treaba cu Dumnezeu, ca nu vrei sa ai de-a face cu El. Este adevarat ca suntem oameni liberi si ca alegerea ne apartine. Dar sa stii si sa intelegi ca omul nu va putea fi fericit fara Dumnezeu. Asa am fost creati, si numai asa putem functiona in parametri normali. Am fost creati sa fim dependenti de Dumnezeu, de Acela care zilnic ne poarta de grija chiar daca nu vedem lucrul acesta. Dar daca vom dori sa vedem aceasta, daca vom cauta sa cunoastem pe Dumnezeu, atunci ne vom si putea bucura de viata, chiar si in mijlocul necazurilor. Si nu va fi viata si bucurie oarecare. Pentru ca Dumnezeu ne-a promis viata din belsug si bucurie deplina. A promis ca ne va da o pace cum lumea nu ne-o poate da.

Aveam 14 ani cand nu-mi placea viata aceasta. Nu vedeam nimic frumos si bun nici acasa, nici la scoala, nici pe strada. Imi doream o viata mai buna; si in adancul suflrtulu meu stiam ca ceva undeva exista. Stiam ca poate exista o viata mai buna decat aceasta care nu imi placea. Imi spuneam ca daca eu sunt bun, daca sunt cuminte, trebuie sa mai fie si altii ca mine. Nu stiam de Dumnezeu, si nu aveam nici o treaba cu El.
La varsta de 20 de ani Dumnezeu mi S-a descoperit. Mi-a aratat ca exista acea viata buna pe care o cautasem. Astfel m-a condus in biserica adventista de ziua a saptea. Nici nu exista cuvinte prin care sa pot exprima bucuriile acestea. Pentru ca in lume nu exista nimic mai frumos, nimic mai placut, mai de dorit si mai inaltator decat cunosterea lui Dumnezeu.
In singuratatea ta pleaca-ti genunchii inaintea lui Dumnezeu, si, in gand sau cu voce tare, spune-I tot ce ai pe suflet. Crede ca in clipa aceea te-a si ascultat. Lasa-te atras de El - daca si acum te simti atras de El. Dumnezeu este Acela care ne atrage pe toti la Sine. Iti spun ca nu-ti va parea rau atunci cand vei ajunge sa cunosti pe Dumnezeu.
Te va ajute si cartea aceasta care exista in mai multe formate: https://ellenwhiteaudio.org/ro/calea-catre-hristos/

Inteleg, dar nu pot ramane așa singur, sau fără șanse de a mi îndeplini visul, cu frică etc.

Rezultatele slabe la scoala sunt pe fondul depresiei, s-au facut studii si s-a observat aceasta tendinta.
Trebuie sa iei viata in piept si sa stii ce iti doresti de la ea.
Realist iti spun ca e greu sa ajungi fotbalist de performanta daca nu te-ai remarcat pana acum.
Trebuie sa ai niste tinte mai usor de atins si sa te bucuri de viata.
Daca ai 4 prieteni esti noros, sunt multi care n-au nciunul.

Chestiile triste pot dispare din viata ta, doar daca faci ceva in sensul asta, in loc sa-ti plangi de mila.
Nu-i nimeni vinovat de situatia in care esti si nimeni nu te poate ajuta, daca nu ai chef sa decizi si sa faci ce trebuie.

Dumnezeu nu doar că va îndepărta frica, ci El te va ajuta să îți îndeplinești visurile dacă acestea sunt bune pentru tine.
Nimic nu este la întâmplare. Nici măcar situațiile nefericite din viața noastră. Acestea nu sunt aduse de Dumnezeu în viața noastră, ci El le-a îngăduit. Pentru că numai în astfel de situații omul își mai poate îndrepta privirile către Dumnezeu.
Cunoașterea lui Dumnezeu este vitală pentru noi, pentru că aceasta ne va forma caracterele pentru a ne putea bucura de conviețuirea cu ființele cerești pentru veșnicie.
Mântuitorul a spus: "Adevărat, adevărat îți spun că dacă cineva nu se naște din nou, cu nici un chip nu va vedea Împărăția cerurilor."
Sunt multe de spus. În principiu noi nu trebuie să trăim pentru viața aceasta, ci pentru cea veșnică. Și când vom trăi pentru cea veșnică vom putea fi fericiți în fiecare zi, chiar dacă necazuri și supărări vor veni peste noi.

În loc să îți plângi de milă ar trebui să faci o schimbare în viața ta.
Nu mai sta așa, doar tu poți să faci ceva pentru tine.

Iar incepi ma cu dogmele tale? )
Lasa copiii in pace!
du-te si marita-te cu dumnezeu.
De-asta era omu suparat, si dumnezeu pe el, ca nu-si face rugaciunea noaptea.
Get a life.
Da-i un sfat mai realist.

Realitatea este că există lucruri care nu se pot vedea. "Și tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd." Noi oamenii am fost făcuți din... dragoste. Sau așa îmi place să cred.
Dacă dragostea se vede sau nu, nu știu; dacă ar trebui să se vadă sau nu, nu știu. Și tot ceea ce facem, oare nu trebuie făcut cu dragoste? Sau facem toate lucrurile din obligație?
Sau avem nevoie numai de lucruri materiale? Nu suntem și ființe spirituale care au nevoie de... acele lucruri care nu se văd? Că până la urmă, fără dragoste nici mâncarea nu o mai dorim. Nici măcar viața. Și pentru că Dumnezeu este dragoste, este cât se poate de normal ca în toate și în tot să ne sprijinim pe El, și niciodată pe oameni.

Esti sub orice critica.
VIi aici sa racolezi copii cu religia ta cu tot.

Ce fel de om intra pe un site unde cei mai multi sunt copii si adolescenti, sa le bage in cap bazaconiile astea, si sa-i racoleze in religia lui?
Ti-am mai zis eu, lasa copii in pace, in inocenta lor. Nu le mai umple capu cu prostiile tale.
Iti da popa bani pentru fiecare om adus sau cum?

"Iti da popa bani pentru fiecare om adus sau cum?" Dacă mi-ar da 5 mii de lei pentru fiecare om, te-ai băga și tu? ^_^
Tu consideri creștinismul ca fiind bazaconie; creștinii consideră ateismul astfel. Adevărul îl vom afla la sfârșit. Până atunci, trebuie să ne îngăduim unii pe alții. Și fiecare este dator să-și ajute semenii. Unii o fac din obligație, alții că nu pot trăi altfel. Dacă m-ai cunoaște vei vedea că eu o fac din dragoste: "fără bani și fără plată".
Dar oricum am face-o, trebuie să o facem. Cine își vede doar de viața lui, doar de nevoile lui, nu va ști ce este fericirea -nici măcar în viața aceasta, și cu cât mai mult nici în cea veșnică.

Nu-l consider ma nene bazaconie.
Da te rogi la tine acasa acolo, sau in biserica, si cand iesi in societate, lasi oamenii in pace. Tine pentru tine orientarea ta religioasa.
La fel si cu gay-ii, la ce sa iesi in public sa zici ca tu esti gay?
La fel, n-am nimic cu ce fac ei in spatele usilor inchise la ei acasa.
Poa sa faca si ritualuri satanice, si sa taie capre sau mai eu stiu eu, e treaba lui ce face la el acasa.
Sau sa aiba camera secreta ca in 50 shades of grey, e treaba lor. Dar in public e altceva.
De ce tot incerci sa bagi pe gat copiilor, asta? ca sunt mai usor de influentat?
Zici ca esti ala cu martorii lu iehova care vin si-ti bat la usa.
Aveti timp 5 minute sa vorbim despre Dumnezeu si cat de tare e?

Recrutezi copii.

Daca eu l-as vedea pe fi-miu pe internet, si sa ii scrie unu despre iisus si dumnezeu, si sa incerce sa-l racoleze de pe internet, pai i-as rupe gura.
Eu il educ intr-un fel, si mi-l educa altul pe internet. din punct de vedere religios. :/
Bine ca la mine nu e cazu ca nu sta pe net ca e mic si nu are voie oricum, Dar pe vitor.

"Daca eu l-as vedea pe fi-miu pe internet, si sa ii scrie unu despre Iisus si Dumnezeu, si sa incerce sa-l racoleze de pe internet, pai i-as rupe gura.
Eu il educ intr-un fel, si mi-l educa altul pe internet."

Este un lucru bun ca un parinte sa isi protejeze copiii de atat de multe infractiuni; ca daca n-ar face-o, ar fi gasit vinovat.
Dar lucrurile stau altfel. Cei mai multi tineri care cauta ajutor pe internet o fac datorita faptului ca nu il gasesc acasa, in mijlocul familei, indiferent de tipul de ajutor.
In cele mai multe cazuri parintii nu ofera copiilor lor tot sprijinul de care acestia au nevoie. Si pe langa cunoscutele nevoi, merge in paralel cu acestea una care este resimtita foarte puternic, care lasa urme adanci in sufletul unui tanar care parca s-ar zbate intre viata si moarte pentru a-i gasi implinirea: este vorba de acel gol in suflet, de acea nevoie de cunostinta de Dumnezeu.
Mai mult sau mai putin, adultii se lupta cu aceasta nevoie si unii o biruie indepartandu-L pe Dumnezeu pentru totdeauna si irevocabil din viata lor. Dar tinerii i-au problema in serios, si nu se lasa pana cand nu gasesc un raspuns concret; nu se lasa pana nu se gasesc impliniti si din punct de vedere spiritual.
Cum ii poti explica unui tanar nedreptatea care se gaseste in jurul lui? Cum ii poti explica fiului tau aceste lucruri cand va creste mare? Ce ramane in sufletul lui cand va vedea oameni care fac raul, si apoi ei mor nepedepsiti? Nu trebuie el sa stie ca exista un Dumnezeu care va face dreptate?
Sau ce ii vei spune despre viata: ca este sortit sa traiasca 70-80 de ani si dupa aceea gata?
Dar tocmai pentru aceste nevoi Dumnezeu a venit ca sa ni le implineasca. El a venit ca sa ne ofere speranta. Si tu, care esti tatal unui copil, nu ai dreptul sa iei speranta fiului tau.
Eu n-am venit sa recrutez; eu am venit ca sa ofer speranta. Odata ce mi-a fost oferita nu pot sa nu o ofer si altora; si daca as tine-o doar pentru mine, nu as fi fost eu gasit vinovat? Iti spun ca va veni vremea -si acesta nu este departe- cand toti oamenii se vor intoarce impotriva conducatorilor lor religiosi si vor condamna pentru ca au tinut ascund adevarul despre Dumnezeu. Acesti conducatori au "cantat" ca sa oamenii sa se bine, si nu i-au avertizat ca va veni furtuna peste ei si sa se adaposeasca la timp.

Conducatorii politici nu vad ca Dumnezeu pedepseste neamurile din pricina pacatelor lor, din pricina legilor lor care incurajeaza societatea sa calce legea lui Dumnezeu.
Putini sunt acei tineri care mai ofera respectul cuvenit semenilor lor, si care au primit o educatie aleasa. Cei mai multi tineri sunt batjocoritori, nesupusi, si rai din cale-afara. Si asta din pricina ca parintii lor i-a invatat ca Dumnezeu nu exista si ca poate trai cum vor ei, ca toate aceste lucruri despre Dumnezeu si legea Lui sunt basme. Astfel de copii nu vor asculta nici de parintii lor.
Daca oamenii ar cerceta cu seriozitate lucrurile despre Dumnezeu, nu doar ca fi convinsi de dragostea Lui; dar in acelasi timp caracterele lor se vor schimba, si vor vedea ca s-au ales cu o educatie deosebita, chiar daca ei nu exceleaza la invatatura.
Astfel de tineri nu vor ajunge corupti; si in schimb vor putea face fata presiunilor. Educatia pe care le-o ofera Dumnezeu le va oferi stapanire de sine in toate domeniile vietii. Aceste lucruri nu se invata in nicio alta scoala de pe pamant; ci numai atunci cand omul se va lasa transformat, educat de Dumnezeu.
Iar tu, daca-l vei priva pe fiul tau de aceasta educatie, ii vei face cel mai mare rau. Pentru ca fara stapanirea de sine omul va ajunge sa urasca tot ce este in jurul lui, si chiar si pe sine.
Sunt atat multi tineri dezorientati, ai caror parinti i-au lasat sa traiasca de capul lor, needucandu-i in cele spirituale. Depresia este un lucru normal; dar nu este normal sa atinga cotele la care ajuns astazi. Iar psihologia fara Dumnezeu nu face decat sa innabuse starea de moment pentru un timp mai lung sau mai scurt; dar ea nu ofera vindecare, nu ofera implinire asa cum sufletul o cere.
Putem dar sa ramanem nepasatori in fata acestor lucruri? Da, se poate ajunge si la starea aceasta. Dar cred ca atunci cand un om va ajunge la starea aceasta, viata lui va fi retrasa la Dumnezeu, pentru ca omul nu va mai avea pentru ce sa traiasca. Cugetul ne spune ca atata timp cat avem viata in noi, cat traim, suntem datori sa ajutam si sa sprijinim pe cei ce au nevoie, pe aceia pe care ii putem ajuta.