Nu stiu de ce dar mi-e greu sa-mi fac prieteni. Cunosc persoane noi, sunt draguta cu toata lumea, stiu sa mentin o conversatie si asa, fac glume, sunt zambareata si totusi... De multe ori discut doar acolo, urmand ca acele persoane sa nu caute sa tinem legatura sau ceva dupa aceea conversatie sau dupa ce se termina seara in timpul careia ne-am cunoscut (de multe ori grurpuri comune). Mi-ati putea da niste sfaturi?

Incearca sa cunosti pe cineva mai accesibil,un coleg sau un vecin adica,cineva pe care il poti intalni mai greu,o prietenie puternica nu apare din conversatii numai,trebuie sa dai de inteles cine esti,ce personalitate ai, fi placuta pentru ei, ajuta-i cand au nevoie, fi cineva de incredere, pe cade se pot baza, asta cladeste o prietenie

Pai cam asa sunt. Mereu dau sfaturi prietenilor mei daca au nevoie. Dar eu aici vorbesc de persoane care inca nu ma cunosc, persoane cu care intru in contact prima data si desi totul merge ok, nu imi dau de inteles ca ar vrea sa tinem legatura dupa.

In primul rand,hai sa ne intelegem! A sfatui inseamna a indemna ori indemnare inseamna influenta. Oamenilor nu le place sa fie influentati. E acelasi lucru cu a manipula. A consilia este cea mai buna modalitate prin care poti ajuta pe cineva,insa pentru o asemenea activitate trebuie sa fi autorizat ca fiind un specialist.
Poti pur si simplu sa il asculti si daca e nevoie,sa-l compatimesti sincer ori sa-i spui cum ai fi reactionat tu in locul sau,din propria perspectiva. Bineinteles ca el/ea trebuie sa te intrebe mai intai de parere, nu trebuie sa comentezi tu la orice zice. Pentru a te imprieteni cu cineva trebuie sa afli despre ce ii place acelei persoane sa vorbeasca si pentru a-i castiga atentia, trebuie sa faci ca acel lucru sa devina comun voua. Prietenia are ca si caracteristica de baza increderea. Pentru a intemeia o relatie cu cineva, esti nevoit sa-i oferi incredere daca iti doresc sa te numeasca prieten. Stii cum e vorba aia, ofera ceea ce vrei sa primesti!

Pai ofer. Si sfaturi cand mi se cer, ascult si tot asa. Chiar uneori am impresia ca oamenii profita de aceasta calitate a mea, descarcandu-se si apoi dispand din peisaj.
Nu stiu, cum ai putea sa-i dovedesti unei persoane la o prima intalnire ca esti o prietena buna si de incredere. Eu cred ca am calitatile necesare dar parca nu mi e recunosc aceste calitati. Altor persoane li se recunoaste fidelitatea, loialitatea, simtul umorlui etc, dar mie parca niciodata.

Eu ti-am spus ca nu esti in masura sa oferi sfaturi si nici nu ar fi indicat sa o faci. Sfaturi dau doar profesionistii. Daca ti se cer, mai bine eviti sa raspunzi pentru a nu gresi sau provoca erori. A consilia nu este o calitate ci o aptitudine pe care tu nu ai cum sa o ai. Tu observ ca vrei sa pari cu incredere, dar tu nu ai nici macar in tine si totusi iti doresti sa arati lumii ca tu poti oferi si altora. Vrei sa arati ca ai calitati dar nu stii sa le prezinti. Te compari cu altii din cate vad si judeci prea mult lucrurile. Oamenii stau mai mult pe langa tine daca iti vezi de propria persoana fara sa-ti dai cu parerea si fara sa te autocaracterizezi. Fiecare te caracterizeaza cum percepe si faptul ca iti cer sa-ti dai cu parerea poate fi un test prin care ei sa vada cum judeci in general, excluzand cazul in sine. Spui ''pai ofer'' dar o mana de oameni de evita. Vezi care este problema ta caci la ei nu poti gasi niciodata probleme. Nimeni nu e perfect insa fiecare este facut sa isi vada propriul gunoi.