Parintii sunt dezastru!
Serios, voi cum va impacati cu ei, sincer astazi am majorat si imi spun sa nu stau pana dimineata.
De revelion nu am mai fost la un chef, si neaparat sa comenteze.
Am 16 ani dar abia astept sa implinesc 18 ani, cateodata simt ca innebunesc, nu ma pot intelege cu ei, de spui ca vorbim doua limbi diferite.
Momentan sunt suparati pe mine din cauza unor note pe care nu i-am spus si au aflat de la diriginta, si simt ca nu se mai terminaaaa....Nu ma lasa in pace, tot timpul au ceva de adaugat...Innebunesc!

Nu stiu ce sa spun. Ma enerveaza ca niciodata nu sunt multumiti, nu am note foarte mari, cand invat imi cresc notele iar cand ma las de invatat, imi scad aceste note.
Momentan i-am mintit in legatura cu media mea la matematica pe primul semestru, ei stiau ca am 6 si de fapt am patru, diriga a sunat ieri
Si viata mea de acum este un calvar, bine ca numai mama stie, altfel nu stiu ce se poate intampla..Deja presimt, comentarii peste comentarii, gen: nu inveti nimic, ce te vai face ca nici sa faci curat nu esti in stare
Si, desigur nu ma vor mai lasa fara comentarii niciunde.
Si, normal ca imi doresc sa am 18 ani sa scap de autoritatea lor!

Si imi pare foarte rau pentru parintii tai!

Bine ar fi ca varsta de 18 ani sa soseasca cu covrigi in coada.Ce crezi ca vei face cu majoratul tau, fara sustinerea lor, fara ajutorul lor? Iti vor binele, sa inveti si sa faci ceva cu viata ta; altfel nu-ti va fi bine.Intelege ca punctul lor de vedere nu e neaparat unul gresit, doresc un copil care sa invete cat de cat, sa nu minta si sa fie cumintica. Daca nu le-ar pasa te-ar lasa sa-ti faci de cap, e foarte usor ca parinte sa faci asta crede-ma, dar urmarile sunt tragice...

Parintii tai nu-ti vor raul, dar din cate observ nu constientizezi acest lucru... Gandeste-te la ceva. Tu i-ai mintit si sunt dezamagiti de tine. Ei se comporta asa din cauza ta( imi pare rau ca spun asta). Eu spun sa-ti apreciezi parintii si sa le multumesti zilnic pentru ceea ce iti ofera. Cand nu vor mai fi langa tine, iti vei dori sa-i aduci inapoi, dar nu va fi posibil din pacate.Tu crezi ca la 18 ani totul va fi roz? Draga mea, nu va fi asa. Daca pierzi sprijinul parintilor tai, va trebui sa incepi de jos, sa inveti sa te descurci si iti va fi atat de greu

I-mi pare rau de situatia in care te afli, dar incearca sa vorbesti cumva cu ei, poate te vor intelege. Oricum daca vei implini 18 ani vei fi dependenta de ei daca nu vei avea banii tai.

Incearca tu sa te apropii de ei mai mult.Si eu am aceeasi varsta ca si tine si e o varsta critica la care o luam razna noi ca si adolescenti, iar parintii uita ce inseamna sa fii tanar, iar cand iti iau si din libertate te simti un puscarias inchis de propria viata. incearca sa le mai dai crezare, dar, totusi, traieste-ti viata ca doar una singura ai. Poti sa mergi deja la farmacie ca si mine si cumparati mai multe calmante caci pe la vreo 30 de ani cand vei avea copii nu trebuie sa-i chinui si tu cum te-au chinuit ai tai. Ai grija de tine, te pup!

Eu cred ca tu vorbesti o limba straina. au tot dreptul sa comenteze, stiu ei mai bine decat tine cum e cu petrecerile, cu notele si cu generatia ta