SAlut...Deci sa incept direct. desi sunt un baiat, inalt, sanatos, adica pot zice ca sunt normal. asa. am 17 ani si ma simt un NIMENI, in clasa, in scoala, ma simt atat de prost peste tot. nimeni nu ma asculta, nu-mi cere si mie o parere nu ma baga nimeni in seama, sunt ca si inexistent (probabil din cauza ca eu, de acasa am fost educat astfel incat pe gura sa nu scot injuraturi cum este acum la moda) daca nu sunt ca ei, nu exist. In afara de asta, imi lipseste o doza exdraordinara de curaj, sunt foarte timid (exagerat) dar am observat ca in preajma unor persoane straine ma simt super bine, ma simt liber, imi este mai usor sa iscut cu cineva strain decat cu cei pe care ii vad in fiecare zi. Mi-as dori sa-mi fac si eu o prietena. dar habar nu am cum si de unde sa incep (de aceea acu la 17 ani inca nu am reusit sa sarut o fata). Nu stiu, ma simt atat de rau, simt ca ma macin. Deci, imi dau seama ca nu este bine, ca sunt singur, nu am o prietena, nu am cu cine sa-mi petrec timpul, cineva care sa ma asculte, dar cu toate astea NU STIU ce si cum sa fac sa ies din asta. Realizez defectul dar nu il pot repara. NU stiu, parca numai eu sunt "blestemat" ceilalti din jur au o viata normala, le merge brici si cum sa zic, ma bucur pentru ca ei au fost in stare sa realizeze ceea ce eu doar imi imaginez si atunci imi vine iar acea stare de rau. ma bucur pentru altii dar ma intristez pentru mine si ma macin, deja, pe zi ce trece simt ca cedez. Pur si simplu simt asa un greu pe mine care ma apasa si.simt ca asa NU o sa MAI POT CONTINUA MULT. SUNT DISTRUS, SUNT FALIT, DEJA PIERDUT. daca ai citit pana aici (sper sa nu te fi plictisit, dar ma bucur ca mi-ai citit mesajul) tu ce zici? esti de acord cu mine?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook