am 13 ani și am o problemă. Faza e că mama fumează și i-am zis azi nu fuma și ea a început să mă certe, a vrut să mă bată și i-am zis și amu luni bune sa se lase da nimic. Cred că țigara e mai importantă că mine fiindcă mă ceartă că n-o las da pentru binele ei e, ce sa fac? Am plâns o oră și câteva minute fara oprire, nu mai pot, când o văd mor, îmi vine să mă omor, nu mai vreau să exist, ajutați-mă.

Ce mama bolnava mintal ai si tu de sare sa te bata ca-i zici sa nu mai fumeze?

Dacă tu crezi că așa convingi oamenii să renunțe la vicii, plângând și dându-te cu fundul de pământ, ești în eroare, fată dragă.
În primul rând că nimeni nu renunță la un viciu decât dacă vrea neapărat ori e obligat de circumstanțe (a rămas fără țigări, singur pe o insulă pustie) și-n al doilea, nu ai de unde ști, la vârsta ta, pentru ce anume compensează viciul ăla în existența mamei tale. Mai pe românește, nu știi de ce continuă să fumeze, ce probleme are pe care crede că le poate ușura cu o țigară.

E decizia mamei tale dacă fumează sau nu.
Nu trebuie să îi impui tu să renunțe.
Nu rezolvi nimic dacă plângi.

Pai ce dracu e treaba ta ca fumeaza ea