Salut tpu.Care a fost cea mai mare boacana care ati facut-o? Cati ani aveati?

Am facut f multe de la 4 ani incoace nu se mai termina

La 13 ani i-am spart parbrizul tatalui la masina cu o punga de apa aruncata de la balcon

Sa imi iau mingea de la un vecin (cel care ne-a confiscato de pe strada), asa ca am intrat in casa am luat-o si am plecat.De retinut el nu era acasa, iar dupa ceva vreme ne-a cumparat o minge noua in ideea ca "vruiam sa vo dau pe cea veche dar nu o mai gasesc".

La 25 m-am casatorit

Nu te-a tinut in lesa cum trebuia

Cea mai mare boacănă făcută?
Au fost multe, fac numai prostii, idioțenii într-adevăr.
S-a întâmplat acum un an-doi, era iunie.
Cei de-a opta au dat o petrecere de sfârșit de an, într-un bar, sau ce mai era şi aia. Şi ne-au invitat şi pe noi, micuții (câteva fete, inclusiv eu).
Nu voiam să merg, însă la cererea prietenei mele (singura de altfel) m-am dus. Pentru ea.
Era o petrecere, simplă, dar mă îngrozea. Eram penibilă, stăteam singură pe un scaun, şi mă uitam la ceilalți cum se distrează.
Petrecerea a început la 17, posibil mai devreme, nu știu.
Încă îmi mai amintesc cum mă uitam la prietena mea cum râdea cu gura până la urechi, eu fiind lăsată baltă, chiar de ea.
Sincer, mă simțeam naşpa de tot.
Până când, îl văd pe tipul cu care am fost împreună două luni. Prima dragoste, primul idiot care m-a cucerit.
A venit şi el l-a petrecere.
Se dădea la mine, mă întreba dacă-i mai dau o șansă, îmi spunea că el încă mai ține la mine. L-am refuzat, nu vroiam să mai am de-a face cu oamenii, m-am închis în propria lume.
Chiar dacă încă mai am câteva sentimente ascunse în suflet pentru el, îmi era prea frică pentru a accepta.
Deja mă pierduse, şi în plus, fiind mai mare, nu știam adevăratele intenții ale lui.
Trebuie să menționez că, știu că am fost împreună din prima zi din ianuarie, până la începutul lui martie.
Eu am vrut să ne despărțim, din motive anormale.
De atunci, până în iunie, încă a încercat să-i mai dau o șansă. Nu înțelegeam ce am eu atât de special, şi nici acum nu înțeleg.
Mă gândesc că el chiar m-a iubit, însă eu am fost îngrijorată de temerile mele, făcându-mă să par nepăsătoare, o fată fără suflet/ inimă.
Să continui povestea.
Se făcu târziu, 21-22. Părinții erau plecați departe, lăsându-mă cu bunicii pentru o zi-două.
Afară se întunecase.
Eu am avut un vis cu o seară înainte, era ciudat, însă nu îl povestesc aici, pentru că nu înseamnă absolut nimic.
M-a făcut să cred că se va adeveri, aşa că am mai stat câteva ore la petrecerea respectivă.
Se făcu 23. I-am zis prietenei mele să mergem, că e târziu. Aşa s-a şi întâmplat.
Am plecat acasă.
Știam că am încuiat tot acasă, lăsând cheia în uşă. Totul frumos, până când observ că cheia dispăruse.
Unde e cheia? Ce s-a întâmplat cu ea?
Fiind cu prietena mea, mă îngrozea sentimentul că nu găsesc acea cheie.
Trecu jumătate de oră, mă gândeam să merg la bunici să întreb de cheie, pentru a putea intra odată în casă, însă deja era foarte târziu.
Ne-am făcut curaj, şi am descoperit că ea mi-a luat singura sursă de a putea deschide ușa, din ce motiv. Nu ştiu!
E cea mai prostie care am făcut-o vreodată! Nu trebuia să merg. Am făcut o greșeală, incredibil pentru mine.
Însă de atunci, am rămas cu adevărat fără sentimente.