Salutare TPU am si eu o intrebare.M-am saturat sa fiu luat de prost pentru ca imi place sa ajut oamenii si pentru ca iert si sunt mai naiv ori mai timid.Cu totii gresim in viata si avem defecte. Sufar de ginecomastie si nu pot duce o viata normala deoarece sunt luat mereu in ras nu pot ignora si mistocariile altora imi vine sa-i plesnesc cateodata dar sunt multi.multi au glume pe ei care nu-si au rostul si care-i atrage si pe ceilalti impotriva ta sa rada de tine sa te umileasca.Cum fac sa ignor mai usor asemenea lucruri si sa pot sa dau si eu o replica la tot ce se intampla.ma simt tot mai vlaguit din cauza asta si tot mai slab.la fel si cu sala din cauza ca am ginecomastie fac de 2 ani dar inca nu am scapat per tot de ea lumea imi tot zice sa renunt la sala pentru ca oricum nu o sa fac mai mult, pana si antrenorul rade si nu stiu ce sa mai fac.De sala e ca si viata mea bodybuildingul numai ca am mici defecte.Voi cum treceti peste? Asta ar fi 3 intrebari intr-una

Hey Andrei! Am fost si eu asa candva...
Pur si simplu a venit un moment in care nu am mai putut sa fac fata, am "clacat", am plans, nu mai stiam ce sa fac... Incetul cu incetul am inceput sa-mi pun intrebari precum "Stai asa, dar mie de ce sa-mi pese de acesta daca lui nu-i pasa de mine?" "Dar oare nu este acest lucru degeaba?"
Intr-o saptamana mi-am schimbat radical modul de a fi. In doua saptamani am renuntat complet la karate *am facut 6 ani de karate*. M-am retras fara sa am vreun regret.
Devenisem rece, o persoana dificila insa am facut asta pentru a rezista.
Incetul cu incetul m-am impus in arpoape orice lucru pe care il faceam. Am inceput sa nu mai fiu darnic...Nu mai dadeam temele si nu mai faceam favoruri nimanui, nici macar fetelor care devenisera profitoare. Singurele persoane carora le-am mai dat temele au fost 2 fete ce stateau la camin si a caror situatie ma induiosa cat de cat *na, adica eu am conditii si toate cele, imi fac temele si am tot ce vreau si sunt primul la toate * iar colegele de pe locurile 2 si 3 din clasa stau la camin, se chinuie acolo si toate cele.
Acestea au fost singurele persoane carora le-am mai dat cate ceva, pe care le-am m-ai ajutat, ele si un baiat de la judo care nu vroia sa renunte la acest sport cu toate ca nu mai avea timp de el. *Imi aducea aminte de mine*
Colegii au inceput sa ma vada ca pe un "vanator de note","oportunist", incetul cu incetul au inceput sa ma urasca.
Dintre acesti colegi 2 au decis sa adopte stilul meu, sa ia atitudine si sa ridicam nivelul clasei *suntem considerati cea mai buna clasa din judet insa multi au intrat pe pile deci noi, cei mai buni trebuie sa ridicam nivelul tuturor cu mediile noastre*
Incetul cu incetul am devenit favoritul tuturor, am luat bursa, i-am depasit pe toti la o diferenta covarsitoare. Eu eram locul 1, locul 2 era la 0, 6 puncte distanta de mine iar locul 3 la 0, 8 puncte.
Daca zicea cineva ceva atunci pur si simplu ignoram, ma faceam ca nu aud cu toate ca aud absolut orice, chiar si cea mai mica soapta. Incetul cu incetul au inceput sa ma urasca si mai mult intrucat nu voiam sa chiulesc cu ei si ce crezi? Intr-o zi cativa si-au dat seama ca aveam dreptate. Au venit in tabara mea... dupa au venit si altii iar cei mai prosti au ramas pe dinafara.
Acum sunt foarte multumit de mine. Toti cei pe care ii uram s-au mutat la alte clase sau pur si simplu la alte licee intrucat au ramas corigenti. Eu am in continuare bursa si ma simt foarte odihnit.
Ti-am spus aceasta poveste a vietii mele intrucat mi s-a parut ca ne asemanam cat de cat.

1. Nu mai fii bun decat cu cei care merita! Nu te consuma degeaba cu cei care nu iti merita grija! Ia atitudine, invata sa le dai replici care sa nu fie jigniri.
Treci pe langa ei privind in gol ca si cum nu ti-ar pasa. *Exact, de ce sa-ti pese?*

2.Eu unul am renuntat la Karate si nu regret nimic. Sunt mult mai odihnit, atunci cand am timp imi fac singur programul de forta si ma pastrez in forma cat de cat. Faci ce vrei. Daca as fii in locul tau cred ca as renunta la sala. Ai un antrenor de vai de el! Eu as renunta. Exact asa ma simteam si eu cand am renuntat la karate. Am regretat mult timp dar dupa am fost mult, mult mai odihnit. Pentru mine a fost o alegere pe care nu o s-o regret in viata mea.Depinde de tine aici...nu iti pot spune sa renunti la sala ca pe urma sa regreti. Spun doar ca eu as face-o daca as fii in locul tau.

3.Eu unul la inceput nu treceam peste dar cu timpul te obisnuiesti.
Nu trebuie sa-ti pese de altii...ca sa supravietuiesti in aceasta lume este de ajuns sa ai grija de tine si din cand in cand si de cei care iti sunt dragi.
Eu unul ii ignor pe toti cei care au un caracter "infect". Asa sunt eu, imi place sa nu ma complic cu ei. Ce rost ar avea? Am 6 ani de karate in spate deci nu se da nimeni la mine ca sa ma atace. Daca ii ignori nu cred ca o sa te atace vreodata. Pur si simplu ignora-i, priveste in gol si prefa-te ca nu-i auzi!

Bafta! Sper ca te-am ajutat cat de cat!