Stiti oare de ce e lumea stfel de cand eram mica imi placea sa fac o multime de lucruri plus ca eram dragut acum ca am crescut am luat in greutate si ma consider foarte grasa desi am 1.74 inaltime, plus la grijile mele profesoara de muzica ma tot bate la cap ca trebuie sa pierd in grutate daca vreau sa am o cariere muzicala iar profa de desen imi spune ca trebuie sa fiu concentrata pe arta si daca e sa devin pictor nu infatisarea conteaza, dupa toate profa de romana ma bate la cap ca trebuie sa slabesc inite sa fie publicata carte pe care am terminat-o, in tot acest timp incerc sa ma tin de lectiile de chitare pe care mi le preda tata si sa citesc 2-3 ore in sufragerie zilnic cu mama(nu ca nu mi-ar placea). dupa toate verisoara mea mai mare care e ca o mama pentru mine imi spune ca trebuie neaparat ca trebuie sa pierd in greutate altfel nu voi mai putea purta haine chiar asa dreagute, parca nu-mi reau de ajuns discursurile mamei despre ce vreau sa fac in viata, nu am voie sa am medi mai mici de 8.50 la scoala si nu ma pot decide la ce liceu ar trebui sa merg.Scrieti o poveste de viata (a voastra)care e mai complicata decat a mea.

Sa fac un scurt rezumat acum o luna am facut 14 ani, foarte tare, am trecut prin multe acum 3 ani parintii mei s-au despartit,am consumat alcool,droguri,tigari,betii,am avut prieteni" care m-au lasat la greu si cand nu mai aveau cu ce profita de mine, am avut perioade in care treceam de la o stare normala la tristete fara motive, deprimare, regrete, incet incet am vazut cum se darama tot in jurul meu nu ma mai intelegeam cu majoritatea persoanelor, prieteni care ii stiam de o viata nu mai dadeau semne si cei care ii cunosc de curand sau dovedit a fi mai buni ca ei, momentan am 3 prieteni in care imi pun baza decat unul fiind de varsta mea ceilalti fiind plecati in alte tari la munca.Am inceput sa ascult hip-hop romanesc:parazitii,rappa,mafia,nane,raku, bitza si mentalitatea mea s-a schimbat total, primadata vad partea negativa probabil tarziu pe cea pozitiva, nu mai am incredere in oameni fara sa imi dau seama ca am inceput sa rup cam toate relatiile, prietenul meu a vrut sa se sinucida si alte persoane la care tin, astfel am ajuns sa ma gandesc deseori si eu, si ca orice adolescent a inceput sa imi placa de o fata (imi place de ea de 8 ani (ea are 14 ani sa nu se faca confuzia)si nici acum nu am curaj sa o intreb daca vrea sa fie iubita mea)nasol e ca ea umbla cu din astea de 20 de ani si-a schimbat mentalitatea si nu mai incerc sa merg cu capul inainte, iar ma gandesc la droguri sa ma apuc ca un idiot, parintii cand au aflat a iesit nasol ce sa mai zic daca mai ma prind din nou nu stiu ce va iesii, cand ma gandesc cum zicea un prieten ca el cand era de varsta mea se gandea numai la scoala si eu ma gandesc la un loc de munca nu stiu ce sa mai zic.Nu mai vad viata in verde, si nici nu stiu cum va arata viitorul meu.Acum ma combinasem cu o fata si incepusem sa tin la ea mult, aveam un trecut asemanator mentalitati aproape identice si apoi am auzit ca ea statea cu mine si cu inca unul si a ales sa ramana cu el.Nu ma mai inteleg cu nicio persoana acum, am devenit foarte antipatic si incerc sa ma concentrez total pe desen, citesc ascult muzica si caut in continuare persoane care sa gandeasca ca si mine.As peutea sa fac un film despre viata mea