Asteapta sa vezi dar mai ales sa auzi, ce vor comenta si cum/in ce mod te vor caracteriza si gratula atunci cand te vei incalta cu niste "toace" de 12 cm.
De când mă știu, ori am fost cea mai înaltă, ori printre cele mai înalte.
Ciudat e că mereu m-am simțit prost din cauza asta. Mereu mi-am dorit să fiu mai mică, iar când profa de sport din clasa a5-a ne punea în ordinea crescătoare a înălțimii, încercam să par mai mică decât tipa de lângă mine.
Mi-era groază până și la serbările din gimnaziu, în care eram pe-o scenă idioată și cântam. Mă simțeam prea înaltă, acolo, în margine, și nu voiam să fiu acolo.
A fost asemenea momentului când acum câțiva ani, nimeni din clasă nu purta sutien dar eu trebuia s-o fac.
Acum ador atât de mult faptul că-s înaltă.
Chiar îmi plac pozele când toate sunt pe tocuri la evenimente, iar eu în bocanci și sunt cât ele.
Oricum, e mult mai ok să te accepți așa cum ești.
În definitiv, e tot ceea ce ai și ți-ai pierde timpul simțindu-te demoralizată, în loc să înveți să te iubești.
Legat de ce spun ceilalți, nu contează.
Majoritatea lumii spun chestii rele oricum ai fi.
Și evident, sunt persoane geloase, care și-ar dori să aibă măcar câțiva din centimetrii tăi.
JustMe69 întreabă: