Uite putin, din cartea la care lucrez :
E vineri. Abia am terminat ora de chimie si ma bucur ca este si ultima.
Niciodata nu mi-a placut chimia indeajuns de mult incat s-o invat. Si asta nu pentru ca nu am avut un profesor bun, cred ca este ceva genetic...
Ma grabeam sa ajung acasa pentru ca ii promisesem celei mai bune prietene ale mele, Melisa, ca voi fi prezenta la petrecerea data de ea, cu ocazia primei zi de vara.
-Gabriella, imi spuse mama a 10a oara, iti sta mult mai bine cu bluza albastra. Iti scoate ochii in evidenta, draga mea.
Mama era o infocata a modei, fiind designer vestimentar, nu suporta sa ma vada dand gresi in combinarea culorilor sau s ma vada zi de zi in haine pe care un simplu adolescent le-ar considera normale. Insa pentru ea pana si o pereche de tenisi suna non elegant.
-Mama, imi place cu imi sta asa.Nu ma mai schimb.Intarzi.
-Bine, cum vrei tu. Distractie placuta.
Asteptam sa termine pentru ca stiam ca urmeaza ceva mai important :
- Ai grija. Poti veni acasa oricand, dar totusi nu sta prea mult. Nu face ceva prostesc!
- Nu mai am 10 ani si sigur ca voi fi acasa la 11, asta daca Melisa nu ma leaga de patul ei si nu ma mai lasa sa plec...
Am inceput sa radem.
- Du-te. Ne vedem maine.

- Pa, te iubesc!

- La revedere scumpo.
Am iesit pe usa in graba pentru ca nu mai voiam sa simt privirea ingrijorata a mamei.In realitate, nu-si facea griji pentru mine. Desi aveam aproape 17 ani, ma purtam ca o persoana matura de 30 de ani.
Dar in mintea ei se intamplau foarte multe. : violuri, crime, sinucideri...
Hello, era doar o petrecere de adolescenti, nimic mai mult.Plus ca parintii Melisei erau acolo.
Tata ar fi vrut sa ma duca el insusi insa era ocupat cu afacerea familiei. Detinea o biblioteca in centrul orasului si asta ii ocupa din timpul pretios de petrecut cu familia.
Cand am ajuns la petrecere, casa era full. Melisa invitase tot liceul. Uau!
-Gabi iubito, buna. Ce faci? ma intampina regina dramei.
-Salut Erica! Tocmai ce am ajuns.
-Minunat... Apropo, Mel te cauta. E la bucatarie, cere ajutor cu aperitivele.
Rase.
-ok. Merg s-o ajut.
Am plecat. Nu voiam sa fac conversatie cu Erica pentru ca era cea mai nesuferita fiinta. Ea si prietena ei, Luiza, se considerau cele mai interesante din liceu.
Patetic!
-Hei Mel, adevarata petrecere aici!
-La cat efort am depus cum sa nu fie?! Ajuta-ma cu astea. Du-le in sufragerie.


Ce parere aveti? Sa mai continui sa scriu sau nu? Pareri sincere.

Sigur!
Foarte frumos doar renunta la expresiile "casa era full" sau folosestele intr-un alt context mai ...cat de cat "comic".
Foarte frumos inca o data zic!
Felicitari!

Ps: continua tot asa

Ai talent continua si cand termini a 2 a parte mi-a trimti ok?

Eu zic sa continui pentru ca scrii bine ca sa zic asa:d adica nu ai greseli gramaticale si dialogurile chiar daca sunt tipice nu sunt plictisitoare.

P.S: As putea afla cati ani ai?

14.

Foarte tare. La 14 ani sa iti doresti sa scrii si sa faci asta asa de bine e de apreciat. Ma bucur ca mai sunt si adolescenti ca tine pasionati de lectura si nu numai retardati din aia smecherasi, obsedati de Facebook, manele si tigari.
Ai tot respectul meu, felicitari!

Draga mea Belllla! Apreciez ceea ce tu încerci să faci, și-ți spun, ăsta e un început. O astfel de carte nu se va vinde niciodată. Nu are un stil. Nu are un curs. Nu are un moment pentru schimbarea acțiunii. Adesea e pueril. Trebuie să ai mai multe fire narative, acțiunea trebuie mai complexă, cuvintele exagerate. Oamenii ar aprecia mai mult o mamă săracă, ce a și-a dorit să fie designer dar a ajuns o femeie de 2 bani, decât acea femeie bogată ce nu suporta greșelile vestimentare. Când scrii, lasă-ți mintea să lucreze. Nu te forța. Pune pixul pe foaie și lasă-te purtată de val.

Nu, ar trebui să te oprești. Îmi pare rău să te anunț asta, dar mai sunt încă 200 de adolescente de vârsta ta sau puțin mai mari care se apucă de cărți cu teme și decoruri absolut identice (1-2% le și duc până la capăt, și nici de acolo nu iese mare lucru). Poți să te uiți pe Wattpad și o să vezi cu ochii tăi.

Nu o să mă chinui să îți critic textul și tot ce nu îmi place la el, pentru că, în definitiv, ai doar 14 ani; ai timp să te maturizezi și să înveți singură.

Am doar câteva sfaturi: citește mai mult și citește mai bine, ultima nu în sensul de mai eficient, ci, mai cu seamă, literatură mai „valoroasă". E normal la vârsta ta să te preocupe Fantasy, Chicklit, Teen Fiction și mai știu eu ce, dar e aproape imposibil să nu găsești în literatura clasică și/sau contemporană ceva pe gustul tău.

E o discuție lungă. Știu că nu par prea prietenos din cauza perspectivei negative în care îți privesc „opera", dar chiar aș fi bucuros să îți răspund dacă ai întrebări de orice tip. Nici eu nu sunt mult mai mare decât tine și mă chinui și eu să duc proiecte de romane la final.

Toate cele bune și... continuă să scrii! exercițiul ajută întotdeauna. (Sper să nu te superi, dar asta a fost părerea mea sinceră)