Cat de creativi puteti fi? dezvoltati o compunere de la urmatoarele cuvinte, fiecare alege cate un cuvant : gand, apus, cer, fluturi, lumina, luna, iubire. poate ma considerati un copil cu compuneri si alea alea, insa vreau sa vad cat de creativi puteti fi 
Am compus niste versuri care contin cuvintele tale, sper sa-ntelegi despre ce este vorba.
Ramas in urma, invaluit incet de umbra unui apus trist, care-si grabeste bratul sa te cuprinda, tu esti de neoprit. La un cer departe, pare ca pasii i-ai grabit, si ca un fluture ce se va stinge-n prima si ultima noapte, ma simt tot mai pustiit. Inchid ochii sub ultima scanteie de lumina, si imaginea chipului tau naste o lacrima ce arde, puterea imi paleste, genunchii se inmoaie si trupul imi cade. Inainte de ultima suflare, singur, coplesit, intins pe solul rece, ating urmele tale calde, iubire, timpul urma iti va sterge.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Tu vrei sa stii cat de creativi putem fi iar eu nu pot sa-ti ofer decat un gand
e foarte mult timp, poate de cand am inceput sa invat geografia, am aflat ca pamantul se duce de la Apus spre Rasarit... dar mullt mai tarziu am aflat ca viata mea merge invers:de la Rasarit spre Apus...
Răspunde
Io o s compun o fraza si compunerea apoi o sa o fac singurik p o foaie... k e km mult de scris
pai km asa...
iubirea este sentimentul divin care iti ofera fluturi in stomac, lumina in suflet, ganduri senine...
km asta e ideea... oricum iubirea e prea frumoasa ca sa iti ajunga 7 cuvinte, da' felicitari pentru
postare...macar ai reusit sa ma faci sa visez pret de cateva secunde
pop
Iarta-ma dar nu mai vreau compuneri. Mi-a ajuns scoala anul asta.Acum e vara.Vacanta,soare,mare...
Nu compuneri!
Flav nu e tema pentru acasa, nu am astfel de teme, daca te referi la temele la romana am de citit carti( pe care le-am citit deja, mai am cateva) nu mi-as pune tema aici ca sa mi-o rezolve altii. eu am facut deja 3 cu lumina, luna si iubire, si mi s-a parut interesanta ideea si am vrut sa va spun si voua de ea. nu o compunere intreaga, cateva randuri care sa duca cu gandul la acel cuvant. in fine, daca nu vreti asta e, eu macar am incarcat.
IDagger imi place compunerea ta iti dau 1000 de pupici :*
Otonis foarte frumos ce ai scris
uite asa imi place :X sunteti creativi :*
Pot face o fraza :d
Intr`un minunat apus, pe cand cerul era mai roz ca niciodata, lumina zilei disparea incet, incet iar fluturii au iesit sa isi faca plimbarea dinaintea somnului, un gand de iubire m`a cutremurat, in timp ce ma gandeam la tine, si am stiut in data ca acela este sentimentul prieteniei.
Chiar daca e tema de vacanta sau nu, ti-o fac... n-am altceva mai bun de facut:
Vara, parintii mei ma duc la bunici. Iata ca a venit vara, iar mama nu a asteptat invitatie speciala.Cand am intrat in casa, bunica m-a si intampinat cu traditionala ei placinta cu branza. Bunicul lucreaza de zor in garaj si nu iese mai deloc de acolo. Dar se pare ca de data asta a iesit sa ma vada...straniu pentru un batranel care nu mai stie cum arata lumina zilei. M-am instalat in camaruta in care imi petrec eu toata vara... izolata de lume.Cineva bate la usa.Este verisoara mea...Catalina.E o pacoste de copil. Face numai nazbatii si se pare ca bunica vroia ca vara asta sa am o ocupatie, sa fiu dadaca. Ce adolescenta vrea sa aiba grija de o verisoara de 8 ani? Atunci mi-a un gand prin minte. Mi-a zis mama odata despre o femeie cu 57 de copii adoptati. Ii iubeste atat de mult incat nimeni nu o mai striga pe numele ei, ci ii zic Iubire. Ce mai conteaza inca un copil? Si in plus nu sta toata viata acolo...sta doar 3 saptamani.Imediat ce s-a ivit luna pe cer, am dus-o pe Catalina la Iubire. Ea a acceptat imediat, insa Catalina ma ameninta ca o sa ma parasca. I-am zis Iubirii sa o faca cat mai fericita pe scorpie si sa taca.In drum spre casa bunicilor s-au adunat ceva nori negrii pe cer. M-am grabit sa ajung, dar am cazut intr-o prapastie cam de 3 metri.Si a inceput furtuna. Din fericire s-a umplut groapa cu apa de la ploaie si am iesit cu chiu cu vai.Am incercat sa intru in casa, dar usa era incuiata.Am intrat prin garajul bunicului. A adormit saracul. L-am tarat pana in patul lui, langa bunica.Dormeau atat de frumos si linistiti. M-am culcat si eu langa ei... mi-era prea draga acea imagine.Cand m-am sculat bunica se uita foarte urat la mine.De ce? Pentru ca m-am culcat cu noroiul pe mine. I-am povestit cum am cazut, cum m-a prins ploaia. Dar lipsea ceva.Mamaie si-a dat sema de Catalina.Eu i-am zis ca inca doarme si ca o sa ma duc s-o trezesc.Eu eram asa fericita ca am scapat de ea.Ma jucam cu fluturii, pasarile cu toata natura! Suna cineva la telefon.Am raspuns eu.Era Iubire. Zicea ca vara mea a fugit din camin. M-am panicat complet...am zbughit-o imediat pe usa.Am cautat-o pana la apusul soarelui.Nu am gasit decat pantoful ei pe marginea lacului. Fata asta s-a inecat! Nu mai puteam de rusine... ce sa-i zic bunicii? Ce o sa se intample? M-am dus acasa ...cu un pantof in mana, gandindu-ma la ce reactie o sa aiba bunicii.Cand am intrat in casa, era toata familia la masa.Savurau prajituri.
-Tu unde ai fost? intreaba bunicul.
-Eu...eu...aamm...pai eu am fost afar sa vad apusul.
Am tras-o deoparte pe Catalina. Ea mi-a zis ca a inscenat partea cu pantoful ca sa ma simt prost, la fel ca ea cand am lasat-o la Iubire.
Atunci chiar m-am simtit vinovata...am simtit cu adevarat ca nu suntem chiar asa diferite...
Deci ...merit 1000 de pupici la cat am scris...ma doare capu` la cat m-am gandit sa-ti fac compunerea! Mai retuseaz-o tu daca nu-ti place.
Un gand frumos imi strabate sufletul in timp ce ma uit la un feeric apus de soare cocotata pe un varf de munte.Sunt atat de sus incat trupul meu si cerul se contopesc, iar lumina calda a razelor de soare mainvalyuie in iubire...Plutesc...zbor...asemeni unor fluturi gingasi si suavi in zari necunoscute... e un vis... e atat de frumos si linistitor!
Un gand frumos imi strabate sufletul in timp ce ma uit la un feeric apus de soare cocotata pe un varf de munte.Sunt atat de sus incat trupul meu si cerul se contopesc, iar lumina calda a razelor de soare mainvalyuie in iubire...Plutesc...zbor...asemeni unor fluturi gingasi si suavi in zari necunoscute... e un vis... e atat de frumos si linistitor! Se lasa seara, o oo ce minunatie acum mandra luna imi arata calea spre univers presarata cu mii si mii de stelute care mai de care mai stralucitoare ...plutesc...plutesc...plutesc...in neantul visurilor...
Luna admira fantasmele visului meu, ma vegheaza... zimbesc simi rascolesc coiful cu amintiri, i-am vazut chipul printre lacrimile varsate de timp peste clepsidra vietii...cine este el? Vintul? As vrea sa cad peste soaptele lui, as vrea sa ma scald in oceanul ochilor lui...luna? n-o mai vad... s-a ascuns dupa norii suferintei...va ploua cu durere...luna...enigmatica imi bintuie gindul sil transforma intr-o iluzie adinca, imposibila dar atit de frumoasa. Vreau sa zbor impreuna cu luna, noaptea ea este mama mea care ma saruta pe frunte dulce simi spuna sa ma intorc...
ce parere ai te rog raspunde-mi cit de repede poti!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
