Va rog frumos sa-mi spuneti ca gresesc judecind si iata de ce; Cind Constantin Brancusi lasase cu limba de moarte ca ramasitile pamintesti sa fie ingropate in tara, Mihail Sadoveanu a semnat actul de refuz.Nu pot crede asta desi este cert semnatura lui,mi-e greu sa cred ca un om de cultura,indiferent de cit de ultranationalist ar fi, sa nu recunoasca si sa accepte valoarea...Ma gindesc ca poate directia fostului partid comunist sa-i fi impus asta.Ma doare chiar si asta si de acea va intreb,care este,dupa parerea voastra, adevarul?

Eu am inteles ca Sadoveanu a fost destul de "devotat" din pura credinta, fara sa fi fost fortat de nimeni, deci nu cred sa-i fi fost impus cineva ceva. nu poti sti ce-i cu adevarat in mintea si sufletul cuiva, ce e dincolo de "masca" oficiala, publica... poate era si invidie, asa, ca intre artisti? oricum, n-ai de unde afla ce s-a intamplat atunci, istoria e plina de tot felul de chestii de genul asta, ingropate odata cu actorii principali.

Mi-e greu sa cred totusi ca a fost din proprie initiativa.Cultura iti confera libertatea asupra tuturor directiilor politice.

"Pentru a se convinge de valoarea patrimoniului oferit de Brancusi, Dej l-a trimis pe ministrul de interne Teoharie Georgescu in inspectie la Paris. Acesta s-a intors triumfator si a raportat ca „orice taran neinstruit poate face lucrarile pe care Brancusi le are in atelierul din Paris". Asa ca, inca o data, Dej a fost convins ca lucrarile lui Brancusi nu sunt decat o expresiei a burgheziei decadente si nu valoreaza zeci sau sute de milioane de euro (asa cum o aratau evaluatorii si cartile de specialitate)". (Este un citat din articolul:Sadoveanu si Dej au dat al doilea TEZAUR al Romaniei francezilor)

Nu stiu ce naibii comunismul asta de la noi a fost o perioada a megalomaniei...

Omul de cultura, nu are, de multe ori, legatura cu omul-social.Nu stiu cine a spus ca omului i s-au dat vorbele pentru a-si ascunde gandurile.Mare adevar!