Buna! Inainte de a va prezenta situatia mea, va rog sa nu "aruncati cu pietre" in mine. Sunt si eu un om, cu sentimente, prea putin experimentat si trecut prin viata la varsta pe care o am acum, de aproape 19 ani.

Sunt clasa a 12-a la un liceu foarte bun din Cluj-Napoca pe profilul stiintele naturii. Imi doresc inca din clasa a 7-a sa fac medicina. Am inceput sa iau meditatii la chimie din clasa a 10-a, la biologie apucandu-ma sa iau din clasa a 12-a.
La scoala nici in gimnaziu, nici in liceu nu ni s-au pus baze bune la aceste materii.
De vara trecuta, cea de dinaintea clasei a 12-a, m-am apucat sa iau meditatii la biologie, romana. Am continuat cu meditatiile la matematica (iau meditatii inca dintre vara din clasa a 9-a pentru ca sunt pastă la aceasta materie si nu am mai putut sa ma transfer in pandemie la filologie) si la chimie. Nu am mai avut vacanta de atunci.
Acum se apropie bacalaureatul si admiterea.
M-am imbolnavit foarte grav. Aproape am ulcer si am probleme cu pancreasul (nu vreau sa intru aici in detalii, este un subiect foarte sensibil pentru mine, cumva nu imi vine sa cred ca intr-un an starea mea de sanatate s-a degradat extraordinar de tare). Am ajuns extrem de obosita, jongland cu aceste 4 materii. La romana ma descurc f bine, nu trebuie sa depun niciun efort. La restul trag de atunci pentru ca, repet, in scoala nu mi s-a pus nicio baza. Simt ca tot ce fac nu e suficient, daca ma dedic mai mult materiilor de admitere incep sa scad la matematica, daca ma dedic pentru matematica sa pot sa trec bacalaureatul, scad la restul neavand timp suficient sa INVAT si re re re repet materia.
Stiu ca sistemul de invatamant este mai prost ca niciodata in aceasta tara si sistemul de sanatate la fel, de aceea pe viitor iau in considerare varianta de a pleca din aceasta tara.
Acum ca v-am prezentat un "istoric" al situatiei mele vin cu urmatorile solicitari:

As dori sa stiu sfatul vostru, celor mai trecuti prin viata, mai caliti ca mine. Ce sa fac sa imi gasesc motivatia sa mai lupt?

In 3 saptamani am dat 10 simulari de 3 ore, ca si examenul de bac. Aveam maxim o zi pauza intre ele in care, oricum, la scoala ne presa cu ascultari sau tot felul.
Sunt pur si simplu terminata fizic (pentru ca sunt bolnava), psihic de la stres (nu mai pot sa dorm, am atacuri de panica etc.)
Toata viata mea am invatat enorm enorm de mult. Mereu am fost copilul "tocilar" care lua note astronomice, pana anul acesta ca am lasat restul materiilor care nu imi intra la examene de o parte ca nu mai aveam timp de ele. Si fara ele de abia am timp. 7 ore la scoala, minim 2 ore la meditatii pe zi, mai si invat acasa inca minim 3 ore.
Speranta mea este ca daca intru la facultate din prima anul acesta, chiar daca o sa am mult de invatat, macar lucrurile o sa se mai lege acolo intre ele pentru ca acum de exemplu matematica, romana, biologia si chimia nu au niciun punct comun. De asta cel mai probabil imi este atat de greu sa invat la toate. Adica, sa ne intelegem, sa INVAT FOARTE BINE. Simt ca pe toate le invat, dar nu EXCELEZ in nimic si stiu din toate cate ceva, asa mediocru.

Iar problema cea mai mare este ca simt ca

Iar problema cea mai mare este ca simt ca nu imi mai place nimic. Ca nu mai vreau nimic in afara de liniste si odihna pentru cel putin 6 luni - 1 an de zile. Dar nu pot sta pe bara, altfel nu mai primesc pensie alimentara.

Imi e dor de cum eram inainte cand de abia asteptam sa merg la scoala sa invat lucruri noi. Nici nu ma mai recunosc.

Imi cer scuze pentru acest mesaj lung, cine l-a citit pe tot, ii multumesc frumos. Si va multumesc anticipat pentru raspunsuri.

Cred ca in primul rand ai nevoie de o pauza de 1-2 saptamani in care sa nu mai inveti nimic si sa-ti pui gandurile in ordine, sa faci niste sport, meditatie si sa mananci sanatos. Vei reusi sa intri la medicina si totul o sa fie ok dupa daca tu chiar iti doresti asta. Cred ca te subestimezi ca mult. In al doilea rand te sfatuiesc sa ceri ajutorul unui terapeut sau parinte

Ai avut ghinion ca te-ai imbolnavit, e normal ce simti. Nu lua decizii in baza a ceea ce simti acum, asteapta doar sa te faci bine. Treci printr-o perioada dificila dar esti tanara si viata e lunga, o sa treaca si o sa ti se schimbe iar perspectiva.

Vrei medicina unde competitia e foarte mare, si ai un ghinion acum cu boala. Da-ti silinta cat poti, dar adapteaza-ti asteptarile la situatia in care te gasesti. Daca nu reusesti acum pur si simplu ai avut ghinion, fa-te bine si dupa ce esti iar 100% poti sa te ridici la potentialul tau.

E normal sa te simti asa in situatia asta. Toate cele bune!

Am cerut ajutorul parintilor, nu au ce sa imi faca im afara de a asculta ce spun.
Mananc sanatos, fac sport de mult timp si mai ales acum de cand am aflat ca sunt bolnava. Boala mea s-a dezvoltat pe fond nervos, nu din alimentatie, ceea ce e cumva trist pentru ca daca era alimentatia problema atunci macar era un motiv mai evident, care odata schimbat imi rezolva si problemele de sanatate.

De subestimat toata viata am fost asa. In familia mea am avut parte doar de reprosuri si mi se spunea ca sunt o dezamagire. Am fost la psiholog ani de zile in gimnaziu, dar nu cred ca mi se va mai putea rezolva modul in care am ajuns sa ma vad eu pe mine. Am incercat sa ma vad altfel, pentru un timp am mers si dupa au aparut in viata mea oameni noi pentru care oricum am reprezentat un motiv sa isi bata joc de mine, idealurile mele si mentalitatea mea.
Cand am intrat la liceu, pana sa ma mut la altul am fost izolata de absolut tot colectivul pentru ca nu mergeam in club cu ei saptamanal in weekend pana la 4 dimineata. (Si as vrea sa fie o gluma ce spun si sa fie o exagerare, dar din pacate nu este.)

Fă o pauză, orice lucru în exces strică, chiar și învățatul.
Părerea mea e că te stresezi prea mult să intri la medicină din prima încercare, gândeștete și la posibilitatea de a lua o pauză care să-ți permită să-ți revi și să încerci în toamnă, sau chiar anul viitor dacă nu reușești, an în care ai timp berechet să-ți îmbunătățești cunoștințele necesare.

Din pacate nu imi permit, as pierde pensia alimentara si am nevoie de ea pentru a imi putea plati dupa cheltuielile, ca ma voi muta in alt oras la facultate.

De ce să pierzi pensia alimentară? Dacă iei pensie alimentară de la unul din părinți, în urma unui divorț probabil, aceasta nu are nici o legătură cu cât înveți tu și se acordă indiferent de rezultatele pe care le ai.

Salut Antonia. Sfatul meu ar fi să te gandesti serios sa stai un an acasă dupa absolvire. Concentreaza-te acum pe bacalaureat și după ce ai terminat cu el ai timp un an să te pregatesti de medicină.

Știu că multi se feresc de a sta un an acasa. Si eu am facut la fel, dar acum inteleg cat de multe avantaje are optiunea asta.
Spor și succes la toate!

Urmeaza examenele: Bac-ul si admiterea.
Inaintea fiecaruia RELAXEAZA-TE, minim cate o saptamana - 10 zile!
Vei avea randament mult mai bun daca mergi relaxat la examene! Subconstientul tau deja a memorat tot ce a putut, iar acum trebuie odihnit creierul sa le poata scoate rapid la suprafata, cand vafi nevoie (la examene).

Scrii ca vrei sa dai la medicina SI ai problema cu pancreasul.
Pancreasul este organul care produce insulina necesara corpului. Daca nu functioneaza corect, devii diabetica.
Cel mai bun remediu naturist este consumul de SCORTISOARE: cate o lingurita plata de scortisoare in fiecare saptamana (in prajituri, cafea etc.)!

De acum, invata mai relaxat si analizeaza ceea ce stii deja!
Cauta legaturile logice intre cele cunoscute deja, astfel vei retine si vei reda mult mai usor si bine tot ce ti se cere!

Bafta!

In primul rând, imi pare rau pentru tine ca treci printr-o astfel de situatie. Sper sa se rezolve curand.
In al doilea rând, s-ar putea sa treci printr-o perioada de burnout. Posibil sa ai nevoie de o pauza.

Ce sa fac sa imi gasesc motivatia sa mai lupt?
Să lupți pentru ce? Ce înseamnă pentru tine să înveți? Să tot repeți, să știi pe de rost? Ce înseamnă să înveți foarte bine?

Stiam aceste lucruri legate de taxa. Nu mi permit sa stau pe bara si m as duce pe litere sau psihologie ca varianta B. Unde ai picat tu cu 9.15? La ce fac de medicina esti?

Am spus nu imi permit. Altfel nu mai primesc pensie alimentara. Am nevoie de ea ca sa pot sa ma intretin

Nu m-a ajutat scortisoara. Iau amfepramona deja pentru ca organismul meu este tampit. Mereu am mancat sanatos, carbohidrati doar integrali, ceva dulce rar, la ocazie speciala. In rest nada zahar, numa un frct o data la nu stiu cat timp. Si totusi, am rezistenta la insulina. Macatul sanatos era integrat in viata mea de mic copil, sport fac, ca popa de 3 ori pe saptamana minim, daca nu chiar in fiecare zi, depinde de perioadele din viata, cand am examen fac de 3 ori pe saptamana. Si totusi in zona viscerala din aceasta cauza am dezvoltat grasime. In restul corpului nu. Doar in zona abdominala, pe viscere. Lucru care imi pericliteaza sanatatea. Nu mai mananc usturoi, ceapa, fasole, mazare si am schimbat laptele pe lapte fara lactoza si nimic nu s-a imbunatatit in afara ca nu mai arat asa de balonata. Asa ca sincer, nu stiu din ce cauza am insulina atat de mare daca eu nu am "sweet tooth" sau cum se zice la tampenia aia.

Scortisoara trebuie consumata in continuu (cel putin un jumat de an), pana ce pancreasul revine la normal!
Intr-o saptamana nici un medicment minune nu are efect de regenerare.
Diferenta este ca, scortisoara este mult mai ieftina decat medicamentele si nz are nici efecte secundare.

Buna! Este tarziu acum sa mai raspund dar poate vezi mesajul. Intre timp am gasit o carte care te v-a ajuta super mult pe tema de mai sus. Este despre rezilienta, link catre Libris.ro https://bit.ly/45Imlrr