Vreau si eu scris frumos toate regurile de la corespondenta sunet litera.

Intrebarea unde e?

Intrebarea e care sunt toate regulile?

Corespondenţa dintre sunete şi litere

Litera este semnul grafic folosit pentru notarea unui sunet.
În general, în limba română unui sunet îi corespunde o singură literă:
car – 3 litere, 3 sunete;
drum – 4 litere, 4 sunete;
izvor – 5 litere, 5 sunete;
copac – 6 litere, 6 sunete.
Această corespondenţă însă nu totdeauna se respectă:
geam – 4 litere, 3 sunete;
ghindă – 6 litere, 5 sunete;
chibrit – 7 litere, 6 sunete.
Literele folosite în scrierea limbii române, din punctul de vedere al relaţiei sunet – literă, se împart în două categorii:
a) Litere monovalente, sunt literele care corespund unui sunet distinct, care au deci o sigură valoare fonetică.
b) Litere plurivalente, sunt literele care au mai multe valori fonetice.
Din numărul total de litere, 19 sunt monovalente, iar restul de12 litere (e, i, o, u, c, g, h, k, q, w, x şi y) sunt plurivalente.
Valoarea fonetică a acestor litere depinde:
─ de combinaţiile de litere în care apar,
─ de poziţia lor în silabă sau în cuvânt,
─ de caracterul vechi sau neologic al cuvintelor şi de limba lor de origine.

Relaţia sunet – literă în cazul literelor plurivalente:

1) aceeaşi literă poate reda sunete diferite:
a) literele e, i, o, u sunt folosite pentru a nota atât vocale, cât şi semivocale;
b) litera i notează vocala i, iar la finala cuvintelor redă un sunet care nu are valoare de vocală: fraţi, lupi, prieteni;
c) literele c, g:
─ urmate de o vocală (cu excepţia lui e şi i), de o consoană (în afară de h) sau la sfârşit de cuvânt notează sunetele k, g; casă, carte, cuptor, clasă, ac, gară, gât, glas, târg.
─ urmate de e sau i notează sunetele č, ğ: cer, cerne, cisternă, gem, ger, girafă; ciolan, melci, ceas, geană, fragi
─ urmate de h + e sau i notează sunetele k’, g’: chenar, chitanţă, ghete gheară, unchi, unghi.
2) o literă poate nota două grupuri de sunete:
─ x = grupul de sunete cs: excursie, excepţie, expert, extremă;
─ x = grupul de sunete gz: exact, examen, exemplu, exerciţiu;
3) acelaşi sunet poate fi redat prin litere diferite;
a) sunetul î se redă prin literele:
─ î: coborî, înainte, începe, înnopta, întoarce, neîncetat, reîntâlni;
─ â: adânc, câine, dânsul, pâine, pârâu, român;
b) sunetul i se redă prin literele:
─ i: iar, inimă, vis;
─ y: yankeu;
c) sunetul c se redă prin literele:
─ c: castană;
─ k: karate, kilogram, kilometru, kilowatt;
d) sunetul v se notează prin literele:
─ v: vapor, vine, vineri, vagon;
─ w: wat, wolfram.

Aşadar, din punctul de vedere al valorilor exprimate, se disting următoarele trei subclase de litere:
1) litere cu o singură valoare (literele monovalente).
─ În cuvintele alcătuite din astfel de litere numărul de sunete este egal cu numărul de litere: povaţă (6 sunete, 6 litere).
2) litere cu mai multe valori (literele plurivalente).
─ Exemplu: litera e poate nota o vocală sau un diftong.
3) litere fără valoare fonetică (sau litere ajutătoare).
─ Există următoarele litere care pot avea acest statut: h, e, i. De fapt, ele au un statut dublu fiind:
a) litere cu valoare de sine stătătoare: harnic, elev, istorie;
b) litere lipsite de valoare fonetică proprie; în acest caz litera nu redă un anumit sunet, ci indică valoarea literei în vecinătatea căreia apare:
c + e, i = č: cioban – 6 litere, 5 sunete;
g + e, i = ğ: geană – 5 litere, 4 sunete;
c + h + e, i = k’: chestionar – 10 litere, 9 sunete;
g + h + e, i = g’: gheaţă – 6 litere, 5 sunete;
─ După cum vedem, în cuvintele care conţin şi litere lipsite de valoare fonetică numărul de sunete este mai mic decât numărul de litere.

Sursa: http://limba-romana.ucoz.ro/index/corespondenta_sunet_litera/0-415