Hello,

Sunt baiat, am 22 de ani si sunt student la politehnica in Iasi. De ceva timp ma simt complet singur, simt ca nu mai am prieteni deloc.

Sa va zic si contextul: Cand eram in liceu aveam destul de multi prieteni. Eram genul de elev olimpic la mate si info. Am decis sa ma concentrez total pe cariera pentru ca imi placea foarte mult programarea. Fiind ceea ce unii numesc "geek", am refuzat stilul de viata "monden", cu cluburi, haine de fite, betii, tras de fiare etc. Deoarece ii refuzam la astfel de iesiri, numarul de prieteni a inceput sa scada, dar asta nu ma deranja fiindca imi placea ce fac, si ma simteam bine in grupul meu restrans de prieteni.

A venit apoi facultatea, moment in care fiecare a plecat in alte directii, eu am ales sa merg la Iasi. Aici a mai venit un singur coleg, care era si cel mai bun prieten.
In facultate pasiunea mea pentru tehnologie m-a facut sa ma inscriu la un internship la o multinationala, si apoi sa ajung si angajat. Am realizat tot felul de proiecte, am ajuns si in presa cu o parte dintre ele. Cu alte cuvinte mi-am construit cariera de succes la care visam in liceu. Dar in acelasi timp, fara sa imi dau seama, am ramas fara prieteni. Efectiv proiectele mi-au ocupat atat de mult timp incat nu am mai apucat sa mai socializez mai deloc.

Am ajuns acum, cu toate ca sunt respectat si de colegii de la serviciu, si de colegii de facultate, sa simt ca nu mai am prieteni. Toata interactiunea mea cu colegii se rezuma la un salut pe strada, si ce mai glumim, radem si ne simtim bine cat suntem la serviciu/facultate.
Cu toate astea, cand ajung acasa ma simt complet singur. Nimeni nu ma intreaba daca sunt bine, nimeni nu ma invita la un suc/bere sau pur si simplu la o vorba si nici nu am pe nimeni pe care as putea invita eu. Ma simt complet singur.

Putinii prieteni pe care ii mai aveam acum au relatii sau se gandesc la intemeierea unei familii si (pe buna dreptate) nu mai au timp de mine.
Stiu ca vina e doar a mea, fiindca m-am dedicat complet carierei. Dar totusi ce e de facut?

Fa-ti o prietena...

Nu este chiar asa de greu, fa tu primul pas si invita-i tu in oras pe cei care ai vrea sa te invite.
Daca tu nu faci niciun efort pentru a-i cunoaste pe ceilalti nici ei nu vor face efortul asta.

Stiu ca ar trebui sa fac asta, dar e cam greu sa o fac. Simt ca m-as baga in seama

Usor de zis, dar fetele nu prea par atrase de geeks

O sa iau pe rand fiecare sugestie de a ta:
1) Este intr-adevar o sugestie buna, chiar am decis sa ma inscriu intr-un club de biciclisti si sa merg in drumetii cu ei. Astfel mai cunosc niste oameni, si de ce nu sa imi devina si prieteni poate.
2) Asta e putin mai greu, pentru ca nu sunt chiar cel mai atragator om. Ca aspect fizic nu stiu ce sa cred, e greu sa te autoanalizezi. Dar stiu in schimb ca sunt cam dificil ca personalitate, adica am o viziune mai ciudata asupra vietii.
3) Nu sunt chiar sigur ca pe acele site-uri gasesti oameni cu care sa ai ce vorbi, cel putin asa imi lasa impresia... poate gresesc totusi.

Totusi pentru ca mi-ai dat cele mai competente sugestii o sa aleg raspunsul tau ca fiind castigator. Mersi mult de sugestii!

Si ce te face sa crezi ca prietenii tai nu gandesc la fel ca si tine? Nu e chiar asa de greu sa le spui "Buna eu ies azi in x. Vrei sa vii cu mine?". Orgoliul crescut nu te face mai dorit si nici nu te ajuta la prea mult. Daca intotdeauna astepti ca ceilalti sa vina la tine, vei ramane blocat in situatia asta, care dupa cate observ nu iti face placere.

Salut,

Lasa-ma te rog sa iti analizez ideile:

1. E ok cu bicilistii montani, pentru inceput. Totusi te-as sfatui sa incerci alte modalitati. Motivul este ca drumetii au o pasiune care necesita timp, implicare si de multe ori s-ar putea sa nu fie confortabil. Daca as fi in locul tau, as incerca sa merg la o sala de forta, la dansuri sau chiar la niste chestii mai oculte gen radiestezie sau alte cursuri de genul acesta. Daca esti o persoana care se poate controla emotional bine si esti mereu in echilibru, poti sa incerci si reiki. Dar fii cu multa bagare de seama acolo. Iti recomand aceste abordari din urmatoarele motive:
- Este un debit mare de persoane si poti relativ repede sa iti faci prieteni (in comparatie cu prietenii ciclisti).
- La dansuri sau alte cursuri oculte poti sa gasesti relativ usor femei singure.

2. Trebuie doar sa fii ingrijit. Lumea te va lua asa cum esti. Daca te vor place, e ok, se vor intalni cu tine. Daca nu, nu. Important este sa fii clar si previzibil. Si in plus, nu uita o chestie: gusturile sunt foarte variate. Am vazut fete care preferau baietii mai plinuti iar pe cei slabi ii dispretuiau si invers. Tu si doar tu esti singura persoana care alege cum sa fii vazut: urat sau frumos. Poate, e mai greu, e adevarat, e mai bine sa nu iti pese. Vrea, bine. Nu vrea, iarasi bine. Next one.

3. Sa fii femeie pe site-uri matrimoniale este greu. Primesti numai propuneri de sex si stapana/sclav. Sunt multi tampiti. Doar ca cel mai sanatos ar fi sa incepi sa discuti. Si vei vedea, ca dupa cateva zile vei avea si succes. Site-uri precum sentimente.ro sau alte neamuri de genul acesta, te vor ajuta enorm.

Cat despre filozofia asupra vietii. Ea este rezultatul experientelor tale. Stii si tu cum zicea una: Schimba-ti atitudinea si iti schimbi viitorul.

Salut!
Sunt cu un an mai mic ca tine, si intr-o situatie asemanatoare. Pot sa spun ca asa e perioada asta, pentru multi dintre noi.
La mine s-a intamplat putin invers: eu am decis sa-mi fac o cariera intr-un domeniu tehnic, nu am mers la facultate, iar fostii mei colegi sunt acum in alte orase, cu planuri pe acolo.
Din fericire mi-au ramas prieteni si aici, dar ca si tine, nu prea sunt atras de 'monden', refuz multe invitatii si normal ca invitatiile sunt tot mai rare pe zi ce trece.
Prietena nu iti recomand din aceasta situatie, in cele mai multe cazuri te termina psihic, in loc sa-ti dea incredere in tine. E mult prea greu sa gasesti persoana potrivita, iar daca te incurci cu o oarecare iti faci mai mult rau.
Rezolvarea dupa parerea mea este ceea ce ai ocolit: stilul de viata monden. In cazul meu, l-am lasat deoparte putin dupa 18 ani, pentru lucrurile serioase, cu ideea de a-l relua mai in forta, cand o sa am posibilitati financiare.
In cazul tau, presupun ca financiarul nu este deloc o problema, asa ca recomand cu caldura iesirile.
Cum spunea si colegul de aici, invita tu persoanele care ti-ar face placere sa te invite, pornind de la discutii simple.
Stilul de viata monden poate fi adoptat si de acum, si te baga in fata, esti observat. Nu trebuie sa fii Fat-Frumos si sa mergi la sala, din postura ta e suficient sa te imbraci bine si sa-ti dai o mica aroganta de om implinit (trebuie).
Nu o lua ca pe o problema, fa-ti o lista in minte, cu lucrurile pe care trebuie sa le faci.
Ai bifat cariera, urmeaza prietenii, apoi casatoria. Ti-a ramas suficient timp, pentru ca ai rezolvat cariera la o varsta destul de mica.
Succes!

Buna! Referitor la fete, nu ai de unde sa stii preferintele fiecareia, poate ca ceea ce majoritatea considera frumos, inteligent, amuzant, restul nu agreeaza si invers. Si nu uita...nu exista oameni urati, fiecare este frumos in ochii unei persoane. Fii deschis catre nou, nu ai de unde sa stii ce iti rezerva ziua de maine. Dar, pentru asta, trebuie sa te implici si tu un pic, sa iesi, sa dialoghezi, sa participi la diverse evenimente oricat de neinsemnate par, etc. Exista cineva potrivit si pentru tine, oricat de dificil ai fi (cu totii suntem), cu care sa te intelegi. Multa bafta sa gasesti persoana potrivita!