Buna,
Sunt niste oameni slabi si lipsiti de valoare.
Uneori frustrarea nu are limite.
Pentru ei e un stil de viata, asa au fost mereu.
Mai rau e de cei care sunt afectati de rautatile lor.
Indiferenta e ceea mai buna arma impotriva lor.
Sau umilirea un public prin replici propri, realiste si de moment.
Nu cititite mecanic si spuse ca un robot.
Teoretic ma intrebi ce cred despre mine...
Faza e ca fac chestia asta din placere, nu pentru ca sufar, nu pentru ca am probleme, nu pentru ca am sau n-am nu stiu ce, sunt bine cum sunt. Problema este caracterul meu de rahat, nu pot sa ma abtin, asa sunt eu, imi place sa rad de anumite persoane, o fac fara sa am remuscari, ce-i drept ma bucur si pentru necazul cuiva intr-o anumita masura. Nu vreau sa schimb asta pentru ca daca as face-o n-as mai fi eu, asa ca trebuie sa invat sa ma iubesc asa cum sunt. Ma amestec foarte bine cu un om normal, nu par nebun sau chestii de genul, am si vreo 2-3 ''prieteni'', am viata sociala si comunic cu multe persoane spre surprinderea unora, doar ca... Am rautatea asta in mine. Asta e pana la urma, nu toti suntem lapte si miere.
Sunt persoane care nu sunt mulțumite de ei si atunci se descarcă pe alții. Imi e mila de genul acesta de persoane, pentru ca au o gândire negativă și nu au liniște interioară. Oricum ii ignor și nu ascult vorbele lor.Dar în cazul lor nu raspund cu aceeași monedă, ci aplic principiul, tot ce vreti sa va facă vouă oamenii faceți-le și voi la fel.
Andrei_Gherman_1996 întreabă: