De obicei la momente speciale din viata noastra (aniversari, ziua de nastere, un succes in cariera sau personal etc.) ne simtim darnici, ne-am deschide buzunarele sa impartim cu cei din jur din bucuria si succesul nostru. Facem asta din dorinta perfect umana de a fi apreciati, bagati in seama si de a socializa.
Este foarte bine cand ajungem sa fie asta o atitudine de viata, un permanent "modus vivendi". Sa punem mai sus de nevoile noastre, pe cele ale semenilor. Desi pare ca as descrie on profil de sfant, cred ca fiecare dintre noi avem puterea de a fi asa.
Ce crezi ca te motiveaza sa ajuti pe cineva aflat in nevoie? Crezi ca o faci pentru ca esti impresionat pe moment sau pentru ca este modul tau de viata?
Imparte cu noi gandurile tale si mai mult: imparte copiilor orfani si sarmani din Romania din belsugul sau din putinul tau, prin campania anuala ShoeBox - Cadoul din cutia de pantofi.
Pai..de CRACIUN obisnuim toata clasa sa strangem niste bani cu care luam dulciuri sau haine unui coleg ce este mai dezavantajat de viata si respins de intregul grup scolar. Oricum, de obicei sunt o fire mai miloasa si mai sensibila la anumite chestii care ma fac sa-mi deschid sufletul mai mult! :*
Acum ca am raspuns la intrebare si 2 acum 2 minute ca am ajutat-o pe sora mea mai mica sa mearga ca este in ghips
Acum cateva luni am donat niste alimente si imbracaminte unei case de copii.
Ultima data a fost acum cativa ani, cand aveam increderein cei care vin cu tot felul de probleme la usile noastre si cer bani.In prezent, eu nu mai am incredere in acesti oameni care ne pot pacali, cum mi s-a intamplat mie.As da mai des, dar, oricum, nu stiu daca banii mei se duc la o persoana cu probleme sau in mana unor hoti.
Ieri . Am mers împreună cu colegii mei și cu profesoara de religie la un centru de bătrâni din Hârja . Le-am adus alimente, produse de curățat și am organizat și un moment artistic, cu colinde . M-am simțit foarte bine știind că am adus un strop de bucurie în inimile bătrânilor . Și o să mai merg în primăvară .
La scoala, a trebuit sa dam carti, caiete, jucarii. A fost frumos. Ma bucur ca am ajutat alti copii.
Luna trecuta cand la cercul de pictura s-a organizat o licitatie caritabila am cumparat 3 desene
Zilnic,sunt o fire f miloasa si orice animalut il adun ii dau de mancare, orice batran care nu se poate ridica de pe banca il ajut sa se ridice, orice am care ii lipseste 1 ban la magazin il dau eu. spre ex acum 3 zile am gasit un copil pe strada, am oprit masina m-am dat jos si l-am luat de manuta si am inceput sa il cautam mama.in final am gasit-o dar am ramas dezamagita de mama acelui copil pentru ca nu il mai vroia.
Nu stiu ce inseamna pentru unii ''Cauze nobile''dar pentru mine inseamna a ajuta pe cineva.Ieri am ajutat un copil de 4 ani care nu are casa si familie.Si apoi m-am simtit bine toata ziua. Daca as mai avea ocazi ca acestea as face asta cu placere. Funda!
Bogata,nu sunt, dar cand pot ajuta, o fac din toata inima.Atunci cand ajut pe cineva cu un lucru anume(cu bani, cu haine, cu o vorba etc)ma simt cea mai fericita, ma simt ca si cum mi, as face mie un bine.am o senzatie foarte placuta.asa sunt eu, asta e felul meu.
De Craciun a fost ultima data. Le-am dat colindatorilor mici haine care imi erau mie mici.
Compasiunea, daca ar exista mai multa bunatate, viata ar fi mai frumoasa si mai lipsita de griji. Avenm nevoie de " Ingeri pazitori". De ce sa nu fim...fiecare dintre noi?
Leerix întreabă: