Aș vrea să reflectați/reflectăm/mă rog la următoarele chestii: aspectul.
Merită o persoană să fie judecată și blamată pentru aspectul ei, probabil neplăcut? Se poate folosi asta ca argument într-o ceartă? Poți să te iei de cineva din cauza unui defect fizic (cum ar fi nasul lui Tonciu)?
Și dacă arăți mai urât, ar trebui să te rușinezi să îți spui părerea?

Nu știu, dar mie mi se pare aiurea. Să folosesc asta ca argument într-o ceartă fără legătură mi se pare că fug de idee; prefer să mă iau de o persoană doar dacă merită, după faptele ei sau părerile pe care le are, fără să mă raportez la cum arată, de parca ar avea asta vreo legătură. E o chestie naturală iar meritul nu e al ei că are trăsături frumoase, depinde cum se îngrijește, iar dacă nu o face, nu mă grăbesc să judec dacă nu cunosc exact ceea ce face.

Vreau să aud și părerile voastre acum.

Experți, dacă voi considerați categoria nepotrivită, mutați întrebarea.

Da ai trepatate asa ar trebui sa fie dar asa e societatea nostra fetele frumoase primesc de toate in timp ce celelalte nu sunt bagate in seama de parca ar avea vreo boala contagioasa.Frumusetea se promoveaza si pentru asta nu avem ce face, toti ar trebui sa gandeasca ca noi dar asta nu e posibil.

Dgeaba dezbatem noi aici.ca nu avem ce schimba...jocurile se fac la alt nivel!

In functie de inteligenta individului care te judeca, poti fi blamat si pentru ca nu ai o rezerva in penar.
Daca te lasi influentat, atunci o meriti si dovedesti ca esti atat de prost, incat nici pe tine nu te cunosti bine si trebuie altcineva sa-ti spuna cat de mici sunt ochii tai...

Cu frumusetea/uratenia te nasti, e ceva natural si bineinteles ca nu poti sa critici pe cineva doar pentru ca arati mai bine. Prostia e cea care trebuie blamata pentru ca de ea poti scapa de-a lungul vietii.
In plus, exact inteligenta este cea care ne deosebeste de animale. Si totusi, unii sunt inca animale...

Poti sa te iei de multe lucruri la o persoana dar nu are rost si de aspectul fizic.
Fiecare avem propriile trasaturi cu care ne nastem, deci e o prostie sa te iei de niste aspecte pe care nu le putem controla...
Si totusi ma enerveaza persoanele care au o parere prea buna sau prea proasta despre aspectul lor fizic facand o obsesie tampita din asta...

Intr'o cearta cand apuci sa te enervezi numai poti sa te controlezi in mod normal mai ales daca esti vreun/o isteric/a iti vor iesi cuvintele pe banda rulanta, iar in general te iei de aspectul fizic mai ales daca persoana din fata ta are si probleme, deci sansa ta sa ai ''superioritate''!
In fine totul difera de la persoana la persoana, cat il duce tartacuta !

Pai mi se pare foarte aiurea, deoarece cand te-ai combinat cu o persoana nu te ai uitat la exterior, si cred ca fiecare persoana are un defect fizic sau moral.Deci nu trebuie sa te certi pe un asemena lucru, ci nici nu trebuie sa te rusinezi.Cei care teau insultat trebuie sa le fie intors spatele

Mi se pare corect.De ce sa nu-i spui orbului ca e orb? Daca el nu stie? De asemeni, de ce sa nu-i spui chelului ca este chel? Daca nu stie nici ăsta? Singurul care nu stie se pare ca este prostul dar degeaba ii spui tu ca tot nu te crede.

Atunci cand intr-o disputa nu mai ai argumente sau nu iti mai poti sustine opinia apelezi la ce ai spus tu sau la bataie. Asa fac oamenii slabi. Jignirea e un fel de intimidare, prin care il faci pe celalalt sa se simta prost, sa se piarda. Repet, doar oamenii slabi fac asta.

Nu te iei de defecte fizice decât atunci când urmărești să înjosești pe cineva, iar atunci nu mai este vorba de argumentare. Ce rost își mai au regulile morale aici, când omul urmărește o axă de pe care lipsește moralitatea desăvârșit? Cearta și ARGUMENTUL nu se împacă.

Nu te poti lua de un defect fizic sau de un handicap, e imoral! Nu e vina lui/ei si a nimanui ca s-a nascut asa! Insa m-as lua de un aspect fizic neingrijit!

Da, o persoană poate fi blamată pe motive estetice. Dacă persoana aceea e nespălată sau se îmbracă ca un clovn, eu mă simt liberă să mă iau şi de aspectul ei pe lângă altele. Nu e vorba numai despre trăsăturile pe care le ai din naştere, eşti urât, asta e, e vorba mai mult despre cum te aranjezi, cum te îmbraci(şi bineînţeles despre comportament, ăia slabi sunt de obicei ţintele bătăilor de joc).
După mine 'argumentele' de genul pot fi folosite foarte bine şi într-o ceartă, dar pe lângă argumentele în sine, nu în locul lor(jignirile n-au rolul de a combate argumente, ci de a îl umili pe cel cu care te cerţi, de a îl provoaca şi mai mult). Când te iei în gură cu cineva îţi asumi riscul să ţi-o şi iei, te expui singur/ă de bunăvoie. Ştii persoanele de genul care efectiv te provoacă, iar după un timp tot ele te întreabă cu ce ţi-au greşit? Cam aşa şi ăştia care sar la o ceartă şi apoi se miră că au fost înjuraţi, batjocoriţi sau chiar loviţi. Când mârâi s-ar putea să fii muşcat, aşa că ai grijă la cine mârâi.

Dupa cum ai spus si tu, nu e vina persoanei respective ca s-a nascut astfel si nu trebuie judecata dupa aspect.

Intr-o cearta, daca lucrurile ajung sa degenereze, se pot arunca jigniri care depasesc orice limita. Daca persoana al carui fizic tinde mai mult spre normalitate ramane fara argumente, normal ca recurge la jigniri care vizeaza in mod direct aspectul fizic al celuilalt. La fel ca atunci cand iti este inchisa gura si nu mai ai ce zice, iar tu incepi si injuri la greu. E oarecum identica situatia.

Iar in privinta lui Tonciu, lumea se ia de ea in primul rand pentru ca este proasta de gura. Toti au vazut la TV ce perle scoate pe gura aia spurcata si, automat, avand si nasul ala imens, lumea o ia la misto si mai tare. Dar daca singurul ei defect era cel al infatisarii, poate nu se mai lega lumea si de nasul ei. Ea si-o face cu propria mana. La fel cum si-o fac si altii care arata rau si vorbeste gura fara ei. Sunt taxati imediat.

Concluzionand, cred ca toata treaba asta este cu dus si intors. Sunt unii care nu merita sa fie aratati cu degetul doar pentru ca nu-s asa aratosi ca si ceilalti, dar sunt si altii care, prin prostia lor, te forteaza sa te legi si de infatisare.

Mai bine sa nu te iei cu nimeni la cearta din start. de obicei persoanele astea care considera ca au defecte sunt si cei care le aduc in discutie de te exaspereaza. apoi tot ei se victimizeaza ca nu ai spus ceva exact cum voiau ei sa auda. de cele mai multe ori nici nu observ ca cineva are un defect pana nu-mi scoate ochii vis-a-vis de defectul respectiv chiar persoana in cauza.
P.S. nimeni nu e perfect.

Sa te folosesti de defectele fizice ale unui om, ca arma chiar si intr-un conflict, e fara indoiala un mod pueril de disputa si nu cred ca eficienta ei e una reala. Nu face decat sa evidentieze neputinta de a trata disputa intr-un mod inteligent si sanatos.

De-aia am și postat la filosofie. Uneori ea mai rău adâncește problema, că vin păreri cât mai diverse. Vreau doar să aflu și opiniile voastre, chiar dacă nu rezolva nicio problemă.

Desigur, de-aia nici nu mă supăr, pentru că știu că am destul cap pe umeri cât să înțeleg că totul e făcut din neputință. Ce mă supără însă e că persoanele acelea nu vor să recunoască că au pierdut, sunt foarte orgolioase.

Da, mi se pare ok opinia. E ușor de ghicit că acele persoane vor atenție și laude, dar nu știu cum să le obțină.

Pff, deja când văd „Paulla" la notificări, mi se face pielea de găină.
Revenind. Trebuia să completez și la întrebare că mi se pare ok să te iei de o persoană care miroase urât, se îmbracă la fel ca o sorcovă, îi stă gulerul aiurea (adică nu se aranjează nici minim necesar înainte de a ieși din casă) etc. De data asta și-o merită.
Cu toate astea, nu prea văd legătura. E ca și când eu spun unei persoane ceva, iar ea îmi răspunde altceva, fără legătură. Ceva de tipul: „- Cât e ora?"
„- Joi!". Desigur, probabil o să îmi spui că ar trebui să se simtă rușinat și că ăsta e rolul jignirii, nu neapărat de a argumenta.
Legat de ultima parte... faci cumva aluzie la cineva anume?

Am dat-o exemplu pe mahalagioaică proastă... de fapt nu pe ea am dat exemplu, ci pe nasul ei.
O știu, toată țara știe că e proastă și de aceea se aruncă în ea cu noroi din orice parte, tocmai pentru a jigni-o bine de tot. Așa m-am gândit eu.

Revin cu o completare pentru ca era 5 dimineata cand am dat raspunsul anterior si nici eu nu inteleg ce am scris...

Nu mi se pare ok sa te iei de o persoana pentru ca are anumite trasaturi fizice mai mult sau mai putin placute.
Astea sunt niste aspecte pe care nici un om nu le poate controla...
Dar sa ii amintesti acelei persoane de probleme ei fizice asta nu mi se pare ceva iesit din comun.
De ex ma enerveaza cand o batoza de 200 de kg se supara cand ii amintesti ca ar trebui sa slabeasca
Sau cand o anorexica ce mai sta 2 zile si intra in coma se supara pe tine pentru ca ii spui sa mai puna niste carne pe ea...

Bun, nu la asta mă refeream, dar e ok, aflu chestii noi.
Cum am zis și mai sus, atâta timp cât e vina ta pentru ceea ce pătești, mi se pare normal să încasezi șuturi meritate. Cu toate că nu știi mereu ce a pățit persoana respectivă de a ajuns așa. În cazuri de genul, mă abțin de la comentarii.
Eu mă refeream atunci când te cerți cu cineva și persoana respectivă îți dă o replică de genul „tu îndrăznești să îmi atragi atenția cu ceva cu fața aia a ta?"

Cand incerci sa jignesti o persoana te poti lua pana si de coafura pe care a purtat-o acum 5 ani...
Intr-un fel e si o dovada de neputinta.

În primul rând, e o diferenţă între o discuţie în contradictoriu(când doi îşi argumentează punctele de vedere -diferite- civilizat, ţinând seamă de păreri -ca de exemplu când fiecare are o rezvolare diferită pentru o problemă-) şi o ceartă(când doi indivizi se iau unul de altul, cu un motiv sau nu - atunci când cineva îţi ocupă locul în bancă, deşi ştie că tu stai acolo de obicei şi pretinde că, din moment ce nu-i banca ta, nu-l opreşte nimeni să stea acolo -ţi s-a întâmplat, nu-i aşa?-). În prima jignirile nu-şi au rostul, în a doua da. O ceartă nu e despre cine are sau nu dreptate, e despre cine e mai puternic, mai dominant. JIgnirile au rolul de a intimida şi de aprovoca. Unii le folosesc doar pentru a se apăra, alţii pentru a ascunde slăbiciune -genul tari în gură dar când e vorba de fapte dispar-, alţii pur şi simplu provoacă, căutând un conflict. Oricum ar fi, ele sunt o variantă mai 'civlizată' a mârâitului.
Nu, am spus-o la general, deşi eram sigură că măcar te vei gândi dacă fac vreo aluzie. Mulţi luaţi viaţa virtuală prea în serios, când am spus asta m-am gândit cel mult la o persoană care m-a călcat pe nervi recent şi de care am avut grijă să mă ţină minte, nicicum la tine sau la altcineva de pe site.

Nu ma intereseaza daca persoana cu care sunt intr-un conflict e imbracata ca dracu, ci doar cauza conflictului si ce pesti ies din pliscul ei. Ma pot lua de cei care nu se ingrijesc doar atunci cand ei comenteaza despre fizicul altora.