Acum 40 ani la ce aveai acces, la informație zic. Chestii de psihologie se știau?

Existau cărți în domeniu

Deci nu existau psihologi? Și oamenii care aveau nevoie de consiliere ce făceau? Mergeau la secretarul de partid?

Existau și atunci o grămadă de cărți de psihologie.

Existau spitale de boli nervoase nu stiu ce specializare aveau medicii de acolo ca pe vremea aceea eram tinara si nu m-am implicat prea mult in domeniu era doar o dorinta mai mult romantica decat realista sa fiu psiholog, repede am uitat aceasta dorinta romantica caci matusa mea ma stresa sa merg sa fac facultatea de contabilitate si cum ea m-a aranjat intr-un post bun,ca pe vremea aceea erau aranjamente nepotismuri, deci trebuia s o ascult sa merg la economic.Dar oricat m-a stresat si ma tot duceam eu sa dau admitere intr-un loc ce nu mi am dorit deloc, nu m-am nascut pentru stiinte reale, nu aveam chef sa invat ce nu mi placea am avut noroc ca intre timp l-am cunoscut pe sotul si casatoria cu el m-a salvat de matusa, a acceptat in fine ca mie mi-a fost mai important sa ma marit decat sa fac facultate.Pe vremea aceea eu nu am cunoscut oameni care sa necesite consultanta psihologica era o vreme cand salariile, locul de munca erau stabile (preturile la fel)si oamenii erau cu mult msi echilibrati, eu nu am cunoscut oameni nefericiti in vremurile acelea nici de depresie nu am auzit nu era tineretul de ce sa fie depresiv ca oricine gasea un loc de munca si nu era nici un stres si la servici la fel nu era stres ca nu te mina nimeni din urma sa luctezi prea mult-era o atmosfera foarte faina peste tot si eu lucrind la birou cu colegi si colege se glumea foarte mult.Ei vremurile acelea au apus lipsa aceea de griji nu cred ca va mai fi vreodata.Nu nu erau atitea produse in magazine dar multi ne multumeam cu ce aveam.Am cunoscut un singur caz cand o femeie a innebunit(dar acela dejaera un caz grav pe care o consultanta sau mai multe nu o mai ajutau cu nimic)dar era pe baza de deceptie in dragoste.Ea a fost internata in sanatoriul din Zam jud Hunedoara. Daca nu ma insel doctorii respectivi se numeau doctori in boli nervoase dar nici decum psihologi.

"de depresie nu am auzit nu era tineretul de ce sa fie depresiv ca oricine gasea un loc de munca si nu era nici un stres...era o atmosfera foarte faina peste tot"
Atmosfera aia faină era și în anii '80?

Erau oameni in depresie din totdeauna, dvstra ati auzit de Ion Rimaru care suferea de probleme psihice din cauza ca ta-su o batea pe maica-sa? stai linsitit prietene ca multe traume afecteaza viata de adult nu pe toti, depinde de la om la om.

Eu am citat din postarea sveetlanei. Ea zisese că nu erau oameni în depresie pe atunci. Eu sunt de accord cu tine că depresia e veche de când lumea.

Despre anii 80 vorbesc eu am dat bacalaureatul in 1980 si vorbesc despre anii 80. E altceva ca erau si restrictii la curent si la caldura, da credeam ca daca se schimba regimul peste noapte vom trai ca si in vest.Dar nu a fost asa.De exemplu daca pana la revolutie am trait fericit cu sotul dupa revolutie tot ceea ce a urmat era menit sa distruga sanatatea lui si nici mie nu mi-a adus nimic bun. Ceea ce a urmat dupa revolutie la servici la sotul i-a distrus complet sanatatea(la 37 de ani) iar mie mi-a furat locul bun de munca in sensul ca am fost disponibilizata in 2005 ca nu mai era nevoie de munca ce am prestat ca toata activitatea a trecut la Timisoara.Scurt pe doi mie nu mi-a adus nimic bun revolutia.Doua lucruri totusi.Fiind schimbarea banilor apartamentul am luat aproape pe gratis (era pe rate si dupa ce s-au schimbat banii l-am platit din salarul pe o luna)Mama a mai profitat de faptul ca imediat dupa revolutie s-a dat o lege caci cine dorea putea sa iasa in pensie daca a implinit 50 de ani.Iar mie aceasta lege a venit tocmai la tanc ca se nastea fata mea in 1991 si era cine sa ma ajute la cresterea copilului.

Cel putin eu nu am cunoscut nici un om depresiv si nici nu vorbea nimeni de asa ceva.Dar acum tot mai mult si fata mea dupa 2 facultati asa simte ca totusi nu si-a gasit menirea si mai vrea s-o faca si pe a 3 a si ghici ce facultate? De psihologie.Ca ea stie ce e sa ai depresie ca ea a avut-o, foarte greu a iesit din ea si asa simte ca vrea sa ajute pe cit mai multi oameni cu putinta sa depaseasca aceasta stare sufleteasca enorm de apasatoare, ea avand experienta depresiei si a modului cum se poate iesi din ea.

Inteleg,scuza-ma, pai da man depresia e de cand lumea.

Pai nu ati cunoscut dvstra, dar stiti de Ion Rimaru ca era psihopat? si prin anii 70 chiar inainte de comunism, stiti? erau boli mentale si atunci, mama e nascuta in anii 70 si a avut anxietate prin anii 90 si in 2013 so?

Nu nu stiam si sincer habar nu am cine este Ion Rimaru in viata mea nu am auzit de el pe vremea respectiva unde lucram eu nu ajungeau stiri negative eram paziti de securisti eu lucram la Posta Romana langa cladirea noastra perete in perete era sediul securitatii la noi nu ajungeau stiri negative de nicaieri citeam presa locala si centrala dar bineinteles in presa nu era voie sa se bage stiri negative asa ca niciodata nu aflam nimic si nu cred ca era rau ca traiam fara grija.

Anii 90 si 2013 nu mai sunt inclusi in intrebare ca nu se incadreaza la acus 40 de ani din intrebare dar de Ion Rimaru in viata mea nu am auzit.

Interesați va pe net să vedeți și oricum n are logica pai cum fix după ce a picat comunismul așa dintr o data gata incepe lumea sa intre in depresie fara niciun motiv evident că erau dintotdeauna

Nu ma intereseaza de persoana respectiva m-a interesat sa raspund fix la intrebarea pusa.Ma bucur ca pe vremea respectiva nu era facultate de psihologie si ca nu am devenit psiholog ca nu am rabdare de oameni cu problemedin doua motive.Primul motiv este pentru ca nici altora nu i-a pasat deloc si nu m-a ajutat daca am avut probleme a trebuit sa ma descurc singura iar in al doilea rind cad in depresie doar oameni fara credinta in Dumnezeu.Cei care cred in Dumnezeu cu tarie niciodata nu vor deveni depresivi.Eu am avut foarte multe greutati si probleme in viata dar nu am cazut depresiei deoarece am crezut cu tarie ca Dumnezeu ma va ajuta si asa si a fost. Dumnezeu lasa greutati si provocari in viata omului din doua motive:primul motiv este pentru a ne face mai puternici sufleteste iar in al doilea rind sa ne puna credinta la incercare.Dar cel care rezista la toate greutatile si provocarile o sa aiba un suflet de neclintit si puternic iar nimic nu tine vesnic nici raul nici binele.Dar ce sa povestesc eu mai departe deoarece tot ceea ce stiu si prin tot ce am trecut nici asa nu te intereseaza si nu poti pricepe pentru ca pentru asta ar trebui sa experimentezi mult sa te rogi mult si sa incerci sa te lasi in voia soartei tale spunindomnul Dumnezeul meu ma las in voia ta faca-se voia ta si nu a mea pentru ca tu stii cel mai bine ce este spre binele meu.

Ar trebui toata lumea sa citeasca zilnic Biblia si nu ar mai fi nici un om depresiv.
https://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/42/Iov