Am observat ca exista oameni care atunci cand ies in oras cu prietenii la cumparaturi se simt bine,rad,zambesc,totul le merge bine,starea lor interioara e foarte buna,dar dupa o vreme unul dintre ei incepe sa se plictiseasca si parca vrea sa plece acasa,devine asa stresat si parca tot ce vrea e sa plece acasa,nu e vorba de oboseala,ci mai degraba e vorba de cum se simte in mijlocul multimii,parca incepe sa nu aiba incredere in el la un moment dat,ceva nu ii merge bine, se simte frustrat din cauza la ceva, si aceste frustrari il face sa se simta mizerabil. Faptul ca atunci cand ajungi in sfarsit acasa si te simti bine nu se datoreaza oare faptului ca acasa nu se uita nimeni la tine cum arati si cum te simti? De ce ne pasa atat de mult de ce cred altii despre noi din moment ce oamenilor chiar nu le pasa de cum aratam, cum ne simtim.Eu practic cand umblu prin oras vad oamenii ca pe niste personaje din povesti,nu imi pasa ce cred ei despre mine, imi pasa doar de cum ma simt eu, oricum daca devin trist voi fi un exemplu prost pentru oameni, deci ce rost are sa fiu trist? Daca sunt fericit voi fi mult mai apreciat si voi fi un exemplu pentru oameni.Este important cred eu sa ne simtim la fel de bine si acasa cat si la munca si peste tot si sa nu ne pese de ce cred altii despre noi, este important sa ne schimbam stilul de gandire pesimist si fara incredere si sa invatam sa gandim optimist si sa fim plini de incredere, am dreptate?

Miw
dap

Dap miw

Dap

Sunt impotriva optimismului.
Si pesimismul mi se pare mai rational.
Dar cel mai bun e realismul.

In schimb, la parerea lumii despre mine, sunt de acord.

Ai fost obinuit psihic de altii sa crezi ca realitatea e dura, esti actor manevrat

Realitatea prin natura ei, E dura.
Nu sunt manevrat de nimeni.
Optimismul reprezinta frica de suferinta.
Eu pot sa ma descurc cu suferinta.

Nu am nimic cu oamenii optimisti, totusi.
Nu e rational, dar viata oricum nu e rationala.

Si eu sunt pesimist prin natura.
Asa m-am nascut la fel cum voi v-ati nascut energici si plini de viata.

Realitatea dura e prostia oamenilor prosti

Ia argumenteaza-mi si mie opinia ta intr-un text de minim 5 randuri ca sunt curios, domnule Chifteluta.

Este adevarat ca avem o latura animalica in noi dar adevarul e ca avem ratiune, putem schimba lumea prin ratiune, comportamentul animalic inseamna lipsa de ratiune, deci realitatea dura e plina de oameni irationali si prosti.

Ce stoic esti.


Sa schimbam lumea...
De ce sa schimbam lumea?
Ce sens are sa schimbam lumea daca lumea asta va disparea si odata cu ea si noi?

Eu am vazut paradisul pe pamant mai de mult, am avut o revelatie puternica, stiu ca lumea merita schimbata

Eu cred ca esti pe niste ciuperci halucinogene.

Pana si in crestinism este spus ca pamantul este mizerabil, si plin de pacat si ne vom intoarce in paradis dupa ce va fi arsa lumea asta cum o stim noi.