Ati observat ca oamenii care nu cred in viata de apoi si nu sunt extraordinar de credinciosi se bucura mai mult de viata? Sa fie asta pentru ca nu traiesc cu gandul la recompensele din urmatoarea viata si sunt ancorati in prezent?

Eu nu sunt credincios sau asa, respect deciziile tuturor si fiecare are dreptul sa creada in cea vrea, eu nerg pe ideea ca dupa moarte e ce a fost inainte sa ne nastem( nimic) si asta ma face sa ma bucur cat mai mult de viata deoarece doar una am.Ma gandesc cat de norocos am fost sa ma nasc ca daca sa zicem nu exista acum 100.000 de ani stra stra stra... bunicul meu, eu nu existam si asa mai departe.Fiecare crede in cea vrea, nu vreau sa influentez pe nimeni, e alegerea ta. Funda?

Nu, şi nici tu, deci ar trebui să te abții de la asemeanea tâmpenii.
Studiile arată că oamenii religioşi sunt mai fericiți (se bucură mai mult de viață) decât ateii.

Poti sa-mi arati acele studii?

Apreciezi mai mult viața când nu ești condiționat să crezi că orice lucru care te face să te simți bine e păcat și că vei fi torturat veșnic din cele mai banale motive. Te gândești: o viață am.

E normal, oamenii nereligiosi sau mai putin religiosi stiu sa traiasca viata dupa bunul plac, nu stau crispati atunci cand vor sa bea o gura de vin, cand vor sa manance niste omleta cand e post si multe altele. Credinciosii astia fanatici mi se par cele mai mari kurve de oameni, cei mai mari ipocriti, cunosc personal, daca dracui in preaja lor ''iiii, e pacat, te bate Dumnezeu'', iar ei barfesc pe unii si pe altii, au ranchiuna in ei. Sunt si limitati, ei au impresia ca daca speli duminica, daca mananci cand e ''post'' ajungi in iad, ca te ispiteste satana, daca satana reprezinta ratiunea, in cazul asta poti spune ca ''satana'' e de vina. Evit oamenii habotnici, sunt extrem de agresivi prin reclama pe care o fac religiei. Daca vrei sa ajuti pe cineva o faci fara recompensa divina, fara sa te astepti la ceva, o faci pentru ca e etic si uman. Sunt pornit rau pe religiosii astia fanatici, printre categoriile de oameni pe care incep sa nu le mai suport din cauza ipocriziei de care dau dovada.

Asa cred si eu. Cele mai urate barfe le-am auzit la o inmormantare de la persoane care frecventau biserica zilnic. E foarte trist ce se intampla in mintile acestor oameni.

Nu cred că este adevărat...pentru că cei care cred în viață după moartea fizică sunt copleșiți de pace chiar și în acestă viață. Ei trăiesc frumos aici și poată în piepturi nădejdea mântuirii. În plus... poți să îți trăiești viața la maxim fără a avea ca țintă păcatul, care nu aduce pe drept nicio împlinire reală.

Cum iti traiesti viata la maxim cand ai piedici peste tot?

La ce piedici te referi?

O sa iti dau exemplu un prieten
*E foarte singuratic. Eu am un grup de prieteni cu care ies o data pe luna. Am incercat sa il integrez in grup pentru ca nu e normal sa traiesti izolat. Nu vrea sa iasa pentru ca el crede ca noi iesim sa bem si sa agatam cu toate ca nu e cazul. Sta inchis in casa toata ziua.
*A fost foarte indragostit de o fata. Pentru ca fata nu e din religie cu el, nu ia marturisit niciodata ce simte pentru ea. Ea s-a casatorit. El inca sufera.
*Nu asculta muzica. Nu se uita la filme. Vede satanism peste tot.

Caută-le singur.

Cum spuneam. Crestin tipic. Oameni lipsiti de argumente. Care vorbesc doar ca sa se afle in treaba.

Înțeleg.
Dar a fi într-o relație cu cineva care nu îți împărtășește credința nu poate fi împlinitor pe termen lung.
Legat de muzică, depinde ce fel de muzică ascultă. Dacă e cumva despre "I need you, baby", e ok să nu asculte pentru că nu văd cum l-ar putea îmbogăți pe interior.
Cu filmele e aceeași poveste. Nu sunt împotriva filmelor...doar că aproape toate au ajuns infectate de imoralitate. Rar dai de un film fără o scenă care probabil îți va rămâne mult în minte dacă nu dai cursorul înainte. Poate prietenul tău vrea să își păstreze mintea curată și e ferice de el.
Singura problemă la el consider că este faptul că este un tip izolat, fără prieteni...dar nu pentru aceasta a fost creat omul, ca să fie singur. El nu aparține unei Biserici? Acolo ar trebui să existe prieteni pentru el.

Departe de adevar.
Am vazut oameni sfinti cu o bucurie extraordinara in ochii lor si in cugetul lor si in tot felul lor de a fi.
Nu îi vedeai niciodata tristi sau frustrati sau morocanosi sau neimpliniti. Si nu aveau o bucurie de moment sau stimulata artificial din exterior cum au ateii. Daca ai nevoie de droguri, alcool sau activitati sexuale sa fii fericit atunci nu esti cu adevarat fericit. Si daca ramai fara lucrurile astea realizezi de fapt cat de nefericit esti in sinea ta.

E drept ca ei sunt oameni cu o viata sfanta, nu vorbim aici despre credinciosul de rand care nu are tocmai o viata sfanta.

Scopul nu e sa fii credincios, asta poate fi oricine. Scopul e sa fii sfant. Asta se castiga cu multa stradanie.

Eu sunt credincios si nu sunt absolut deloc crispat cand beau un pahar sau doua de vin
Nici cand e post. Postul ar trebui sa fie o bucurie mai mare decat orice omleta. Cine tine post si se chinuie nu intelege nimic despre post. Postul e o bucurie. Cine nu-l traieste ca o bucurie nu-l traieste cu adevarat.

Ce religie ai?

Eu sunt ortodox