Ma refeream la oameni care ii apreciezi pentru modul lor de a fi,caracter, viata, comportament, profesie, intelepciune etc
La cei ce reprezinta o valoare pentru tine.
Mama, unii prieteni si mai sunt persoane care merita apreciere si o simt pentru ei pentru ceea ce fac, desi nu suntem prieteni, ei nu ma cunosc personal.
In cazul meu parintii... cred ca asa ar fi si normal pentru toata lumea.
Pe restul ii respect, poate chiar apreciez dar nu atat de mult ca si pe parinti.
Primul meu instructor de fitness a fost probabil cel mai memorabil om din viata mea, din nefericire a murit in primul an de liceu. N-am mai fost asa devastat in viata mea nici cand mi-au murit rude, avand in vedere ce recunoscator ii sunt ca mi-a oferit un nou stil de viata. Cat despre cei vii, bunicul meu, probabil din cauza mentalitatii asemenatoare pe care o avem.
Unele rude, prieteni si cunostinte, chiar si cateva persoane cu care nu ma prea inteleg.Le apreciez anumite trasaturi de caracter sau gandirea.
Pe tata. Are niste principii de viata destul de rigide si care initial m-au enervat la culme. Pentru ca eu nu abordam din frica anumite situatii, ori el imi reprosa ca tot ma lovesc de ele si trebuie sa fac ceva in legatura cu asta. Dar cu timpul am inceput sa apreciez si sa inteleg ca modul in care abordeaza el problemele este corect. Pe scurt, acela de a aborda problemele atunci cand trebuie si sa faci atat cat poti, cum poti. Nu ii plac scuzele, in orice mod ar fi ele spuse.