Da,cînd am o problemă pur și simplu încep să pling.Dar după aia mă simt incă mai rău.De obicei eu foarte des încep a plînge, de la nimicuri.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
De obicei ma inchid in mine. Nu prea plang 
Desi as vrea sa ma descarc asa...
Răspunde
De obicei plang foarte rar. Trebuie sa fie o chestiune importanta ca sa fiu jos sa ma simt trista. In rest, nu. Zic vorba mea: Asa a fost sa fie. Cum zicea si Elena Gheorghe in piesa ei ''Autograf'' ''Haz de necaz ca asa-i frumos''. Nu are rost sa le pui la suflet!
Da plang dar ma ascund mereu in baie in fata oglinzii ca sa vad cat de jalnic am decazut si asa trece mai repede durerea
Un om care-si plange de mila este ca si pierdut! Daca o faci pentru niste avantaje (teatral ) nu e condamnabil. Daca o faci absolut sincer, inseamna ca nu esti viabil!(sau viabila daca esti fata).
Poti plange temporar, de necaz, poate nu ti-a venit vreo idee la problema ta. Daca o faci sincer, e bine sa fie in Taina.
In religie se spune ca 'plansul' purifica! Este chiar asa! Dar purifica doar cand o faci singura, te curata, iti limpezeste mintea, iti gasesti calea.
Daca plangi teatral sa obtii un avantaj, este iarasi bine! Personal nu admit plangaciosii! Mi se par falsi si imi provoaca repulsie.Seamana cu bardul ala de senator, scarbos, care plangea in Senatul Romaniei, ca sa nu fie arestat desi furase cu nesimtire un POPOR!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
