| B3HappyN0Worry a întrebat:

Bună! Aveți parte de situații în care nu vă puteți deschide emoțional? Adică simțiți o emoție puternică, dar pe care nu o puteți exterioriza?
Motivul știu deja care e, pentru mine cel puțin. Mi-au fost anulate emoțiile toată copilăria și adolescența de către părinți. Dacă râdeam prea tare sau plângeam, în mintea lor, exageram. Acum am un mediu superb în care mă simt în siguranță să-mi exprim orice emoție, însă, în unele situații, parcă pur și simplu mă blochez.
M-ar interesa mai exact cum ați lucrat cu voi pentru a trece peste asta? Știu că e un drum lung cu multă muncă, dar aș avea nevoie de niște sfaturi în plus. Mulțumesc!

8 răspunsuri:
Răspuns utilizator avertizat
| dullcat a răspuns:

Buna.Stiu ce zici.Cu siguranta parintii tai s-au comportat cu tine si te-au crescut asa cum bunicii au facut la randul lor cu parintii tai.E un cerc destul de vicios, depinde de unghiul de perspectiva din care privesti, dar pe care il poti rupe.Iar cel mai rapid mod de a ajunge la o introspectie eficienta e, teoretic, sa mergi la psiholog.

| Hyperion7 a răspuns:

Poți apela la un psiholog pentru a-ti echilibra starea sau sa citești cărți de psihologie pentru a-ți înțelege emoțiile.

| B3HappyN0Worry explică (pentru Hyperion7):

Am fost la psiholog timp de 2 ani. Am realizat că cel mai mult mă ajută să-mi înțeleg emoțiile si reacțiile. Te-aș ruga să-mi recomanzi niște cărți de psihologie bune, dacă știi. Și în engleză dacă sunt, nu contează.

| Hyperion7 a răspuns (pentru B3HappyN0Worry):

Înțeleg.
Te-as ajuta cu drag, dar zău că știu ce carte ti-as recomandasad
N-am apucat sa ajung la psihologie încă, deocamdată incerc sa mă focalizez pe skill-ul comunicării day dreaming

| B3HappyN0Worry explică (pentru Hyperion7):

E ok, mulțumesc oricum >big grin