Am probleme cu melancolia si deja devine o problema reala fiindca nu imi trece nici in momentele cand sunt cu alte persoane. Am incercat toate modalitatile posibile de a ma distinge dar ceva ciudat se intampla in interiorul meu. Nici nu stiu de ce am starea asta de melancolie. Suna ciudat dar parca nu ma mai atrage nimic de pe Terra. Va rog frumos sa nu raspunda cei care vor sa se amuze.

Este ceva in viata ta care te face sa fii asa si pana nu se clarifica in mintea ta vei continua sa fii asa din cauza ca esti confuz.Cel mai probabil nici nu realizezi iar cauzele pot fii multiple(in general la baieti e din cauza unei fete sau lipsa unei persoane)

Poate ca ar fi cauza si asta. Dar cert este ca e din subconstient. Nu am probleme cu fetele acum (nu sunt intr-o relatie dar eu am decis sa fie asa) asa ca nu stiu ce cauza ar fi. Ma roade si e aiurea, plus ca sunt greu de cap si greu ma poate ajuta cineva ca in general la orice gasesc un contraargument.

E usor sa gasesti contraargumente este adevarat, si foarte bine ca realizezi ca e din subconstient..incearca sa analizezi zilele astea ce simti si ce e cu tine, fa un jurnal zinlic si apoi incearca sa iti dai seama unde nu suna bine.sunt sigura ca reusesti sa iti revii.

Exact asa am patit si eu,ca sa poti iesi din mediul ala trebuie sa lucrezi pe partea cu mintea ta,totul ii in capul tau,iesi din rutina ta si fa ce nu ai face niciodata,nu prostii ci lucruri de care iti era frica sa le faci,baga niste adrenalina in tine, stai mai mult cu persoane nu mai sta singur, lasa melodiile melancolice si pune ceva vesel, si manelele sunt bune, uitat-te la videoclipuri sa vezi ce prosti is tiganii cum se dau smecheri cu tricouri de la gubela sau cine stie ce...eu ti-am dat numai exemple fa cum crezi tu k ii mai bine pentru tine dar INDRAZNESTE

Iertare dar partea cu maneaua ar fi ceva, gen, ca m-as vinde, deci nu. Dar in rest nu zici o prostie doar ca, repet, chiar asta fac. Stiu ca trebuie sa ies din rutina, de fapt doar de saptamana viitoare voi intra la rutina din nou din cauza serviciului.

Nu e vorba de usurinta, multi nu cauta, doar ca eu am fost mereu tipul libertin care singur isi facea viata fara a cere ajutor, de asta mi s-au fixat unele idei. Plus ca eu nu vad in stare pe nimeni sa ma inteleaga si e posibil ca nu mi-am gasit persoana potrivita sau pur si simplu e problema la mine. Problema ii ca simt ca singura scapare e plecarea de aici cat mai departe, undeva unde nu cunosc pe nimeni si sa reiau totul de la inceput.

La un moment dat, toti trecem prin asa ceva.Si eu em patit la fel.
Important e sa stii ca nu esti singura!
Incearca sa tii aproape persoanele dragi tie, si sa fii mereu inconjurata de prieteni.Bafta:-)!