Voi ați alege schimbarea în locul stabilității? O schimbare necesară sau o stabilitatea care te poate proteja de orice risc? Ipotetic vorbind, să zicem că omul de lângă voi este dependent de muncă, iar munca îi răpește cele mai frumoase lucruri din viață, fiind ghidat numai de logică în acțiunile pe care le întreprinde, l-ați păstra așa sau l-ați face să se schimbe pentru propria persoană spre binele lui, urmând ca în acțiunile sale viitoare să fie ghidat și de inimă? Nu știu dacă ați înțeles, sunt obosit când scriu acestă întrebarea și nu sunt foarte atent la formulare. Din punctul meu de vedere, chiar dacă aș fi egoist, aș alege schimbarea. Da, te poate scoate din zona de confort, dar unele schimbări sunt chiar necesare, mai ales dacă este spre binele persoanei respective. Aici mai este o problemă, din perspectiva noastră poate există o problemă, dar poate din altă perspectivă nu. Vreau să știu părerea voastră, sunt chiar curios!

Salut!

Greu de zis, mai bine spus... as alege o schimbare care imi ofera stabilitate pe anumite aspecte, si posibilitatea de schimbare ulterioara

„O schimbare necesară sau o stabilitatea care te poate proteja de orice risc"
Necesară din ce punct de vedere? Dacă e doar un punct de vedere subiectiv, atunci nu aș schimba nimic. Dacă e necesar, că nu se mai poate și simt eu că nu mai pot acolo, normal că aș schimba.

„iar munca îi răpește cele mai frumoase lucruri din viață, fiind ghidat numai de logică în acțiunile pe care le întreprinde„
Nu prea mi se pare logic deloc să faci ceva ce îți răpește „cele mai frumoase lucruri din viață". Sau ești tu ăla cel subiectiv, iar prietenul tău vede lumea cu totul altfel? E normal, să știi. Nu toți credem ceea ce crezi tu.

„ te poate scoate din zona de confort"
Dacă se simte confortabil acolo, foarte bine.

„dacă este spre binele persoanei respective"
Nu poți să știi tu mai bine decât persoana în cauză ce îi este ei mai bine. E o persoană diferită de tine. Ai fi potrivit în poziția de dictator.

Nu as schimba pe nimeni pentru mine. Ori il iubesc asa cum e, ori renunt si cautpe altcineva.

Trebuie sa le imbini, cel mai bine asa.

Nu as încerca să schimb o persoană, nu simt nevoia de a "repara" o altă persoană.
Acțiunile ghidate de "inimă" se termină prost.Aș alege mereu logica in detrimentul inimii.Deci nu văd care e problema.

Există persoane care tratează totul (inclusiv relațiile interumane) cu o atitudine și viziune businesslike. Da, se concentrează cel mai mult pe carieră și pe obiective, sunt ghidate de logică în orice fac. Sunt "ghidate" și de inimă dar nu în locurile, momentele și modurile în care te aștepți tu.
Am o prietenă foarte bună care se încadrează perfect în tiparul acesta, ei îi place să spună că "În timpul zilei vreau să am control total. Noaptea [...] (nu mai continui pentru că e intimitate)"

De schimbat, nu ai cum să schimbi ceva ce nu înțelegi suficient. E absurd. Dacă înțelegi pe deplin - realizezi că nu e nimic de schimbat. Oamenii au moduri diferite de a trăi și nu e vreunul corect. Și nici nu trebuie să fie. Important e să fie util și distractiv.