Daca nu te intalnesti foarte des cu persoana respectiva care are probleme de caracter, da, poti sa treci cu vederea, insa daca e o persoana apropiata gen iubit/a, prieten/a, colega de munca in cazul tau, nu stiu cat mai poti suporta. Asta depinde si de cat de grave sunt problemele persoanei respective. Daca te enerveaza la maxim mereu cand face acel lucru care tie nu iti place, eu sunt de parere ca trebuie sa ii spui, ca sa stie unde greseste, pentru ca altfel si tu acumulezi in tine o stare de nervozitate care va tot creste si asa se ajunge la certuri. Ele pot fi evitate doar comunicand, ca doar suntem persoane si avem capacitatea de a intelege ceea ce celalalt doreste sa ne spuna. In caz ca tu ii spui ce te deranjeaza la ea, si ea se supara, nu cred ca merita sa iti mai bati capul cu ea. Trebuie intelegere si din partea ei, si din partea ta, altfel nu merge relatia. Azi ii spui tu, maine ii spune altcineva, poimaine altcineva, pana la urma trebuie sa isi dea seama ca are un defect care deranjeaza multa lume. Asa ca, vorbeste cu ea si vezi ce iese. Succes!
Bună.
Cred că ştiu la ce te referi. Uneori acceptăm persoanele chiar dacă au defecte care ne deranjează foarte mult câteodată. Ştiu că e bine să accepţi oamenii şi cu defecte şi cu calităţi, ştiu că nimeni nu este perfect şi oricine greşeşte dar uneori e atât de greu să nu îţi ieşi din fire. Eu încerc să fiu tolerantă, să mai las de la mine, să nu fiu întotdeauna încăpăţânată şi orgolioasă dar toate până la un punct. Nu pot accepta minciuna, falsitatea şi nesimţirea.
Uite, am avut o prietenă foarte bună, de care mă ataşasem imediat. Simţeam că e genul de persoană cu un caracter similar cu al meu. Ca în orice prietenie, ne contraziceam, nu ne jigneam ca la uşa cortului, dar ce mă deranja pe mine cel mai mult, era faptul că ea niciodată nu îşi recunoştea greşelile. Tot încercam să îi spun că nimeni nu e perfect, că oricine greşeşte, dar ea nu, şi nu, şi nu. Am încetat să mai vorbesc cu ea, deoarece nu făceam decât să mă enervez şi am realizat că, chiar nu are sens...PS - O prietenie care s-a destrămat înseamnă că nici măcar nu a existat.
Dacă cineva te supără prin felul său de a fi, nu ezita să îi spui ce te deranjează. Analizează dacă încearcă să se schimbe, dacă nu...nu are rost să mai insişti şi cel mai bine e să puneţi punct oricărei relaţii.
Toate cele bune!
Pe mine ma deranjeaza prostia, insa fiind peste tot trebuie sa traim cu ea.
Am o colega la scoala care pentru a se da bine pe langa cei mai "populari" sa zicem, a inceput sa faca panarama la ore (motiv pentru care era sa ramana corigenta, iar de fata cu mine si inca o fata a inceput sa planga zicand ca i-a promis mamei ei sa invete )
Imi pare rau pentru ea, mai ales ca a ajuns sa pice de proasta in fata lor, chiar sa le copieze temele( nu o data, de doua ci inainte de fiecare ora de mate ea de obicei statea sa copieze teme).
Cu alte cuvinte urasc persoanele care se lasa usor influentate si nu au curaj sa spuna "nu"
Corect! Problema este ca după 30 de ani în care presupun ca i-a fost zis de 100 de ori...(ps. inclusiv toți colegii)... ajungi la concluzia ca pierzi timpul degeaba. Mulțumesc pentru raspuns
Depinde de motiv. adică mă rog ex. presupun ca nu are rost ca o persoana sa se enerveze pentru ca ai uitat sa pui punct la sfârșitul unei propoziții.
Presupun ca are nevoie de foarte multa atenție... doar ca a căutat-o la persoanele nepotrivite.
Îmi pare rău pentru amiciția pierduta... Am fost și eu în aceeași situație, uneori unele persoane sunt de neschimbat, oricât ai încerca să le ajuți sau să le spui că greșesc ei tot perfecți se vor crede. sunt acel tip de persoane care au impresia ca ei au mereu dreptate.
Până acum nu mult timp acceptam fără să zic nimic. Până când mi-am dat seama ca e mai bine să le zic. Şi eu mi-aş dori să ştiu dacă cuiva nu îi place ceva sau îl deranjează ceva la mine. Cu condiţia să-mi fie spus în faţă şi să mi se spună ca pe un sfat, nu ca pe o insultă sau pe la spate, ca o bârfă.
Exact! Şi oricât ai vrea să menţii prietenia, la un moment dat pur şi simplu oboseşti, iar cea mai bună soluţie e să renunţi definitiv la ea.
Cu placere! E, pai daca i-a fost zis de atatea ori si ea tot nu isi corecteaza defectele, cred ca poti renunta la "lupta" aceasta. Isi va da ea seama ca trebuie sa se schimbe atunci cand nu va mai avea pe nimeni langa ea, si din pacate atunci va fi prea tarziu. Asta e, voi vi-ati facut datoria de colegi/prieteni, daca ea nu vrea sa inteleaga, asta nu mai e problema voastra. Sper doar sa nu fie o dezamagire foarte mare pentru tine lucrul acesta, dar vezi si tu ca nu merita sa iti mai bati capul cu ea.
chiftelutacrocanta întreabă:
Aleqa întreabă: