...și eu care credeam că a-ți vedea părinții e traumatizant
Când răutatea, ignoranța, invidia, corupția, judecarea fals pe alții, și setea de putere/superioritate s-au "instalat" în evoluția creșterii, mai pe la început, undeva între liceu și școala generală. Tot pe atunci a început și desfrâul, pe care unii îl numesc "pubertate".
Depinde.
Unii zic ca atunci cand dai piept cu viata.
Unii zic cand afli despre sex.
Atunci mi-as fi pierdut inocenta pe la vreo 12 ani.(si dupa o descoperire mi-am pierdut-o a doua oara )
Dar, personal as spune ca mi-am pierdut-o cand eram la mare si unui barbat i-a ramas slipul in apa(nu m-as fi plans daca avea 20 de ani si era cat de cat ok, dar omul era la 50 de ani si 180 de kile... )
De acord cu prima idee... Dar "desfrâu" și "pubertate" sunt două lucruri diferite. Prima chestiune este păcat, pe când a doua face parte din maturizarea noastră fizică.
Pur si simplu a trecut, ai o dată cu varsta înțelegi ca unele chesti sunt normale
Cand esti expus la droguri la 12 ani si pornografie la 10 ani,e clar ca ceva nu e in regula cu societatea in care traiesti.
Mi se pare ca generatiile,cu cat trec anii,cu atat vor sa se maturizeze mai repede, ceea ce e o prostie.
Vor sa stie cum e sa fii adult, dar sunt multe riscuri si multe efecte negative de care nu prea auzi.
Tot ce auzi e "trage, ma si tu, nu fii fraier" sau prostii din astea
Acum realizez ce teapa mare e sa vrei sa fii mare si tare
Inocenta de care vorbesti tu reprezinta o crusta subtire.
Cat de adanc esti dispus sa sapi si in ce directie, asta tine de tine.
Sunt atat de mule lumi acolo jos care asteapta sa fie descoperite. Atat de multe realitati fiecare cu propria ei definitie a normalului.
Binele si raul sunt notiuni relative, la finalul zilei vedem ceea ce putem accepta.
Uite, eu cred cu tărie că binele și răul sunt absolute... Dacă e cum zici tu, înseamnă că nu există Adevăr. Tu ce crezi?
"Dacă e cum zici tu, înseamnă că nu există Adevăr"
Binele sau raul, pentru a avea sens, trebuie raportate la ceva. Nu exista un bine absolut asa cum nu exista un rau absolut.
Ca marul cade din pom reprezinta un fapt. Un adevar absolut. Daca e bine sau rau, asta tine de inerpretarea subiectiva a fiecaruia.
Iti pot da atat de multe exemplu de adevaruri absolute in timp ce tu nu poti sa imi dai nici macar un singur exemplu de bine sau rau absolut.
De fapt, chiar te provoc.
Una mai neplacuta pentru persoanele inocente.
Anyway, tu cand consideri ca ti-ai pierdut inocenta?
Exemple? Să vedem...
Un bine absolut - să vizitezi un bătrân uitat de lume, care trăiește de pe o zi pe alta.
Un rău absolut - să violezi un copil.
E o întrebare la care mi-e greu să răspund. Un posibil răspuns ar fi o scenă de la tv difuzată prea devreme, părerea mea...dar nu îmi amintesc vârsta mea cu exactitate - probabil vreo 7-8 ani. Sau prima minciună... Sau primul sărut. Sau liceul în sine, care m-a făcut la un moment dat să îmi urăsc existența. M-a făcut să înțeleg că trăiesc într-o societate coruptă, că oamenii nu sunt în general ceea ce par și că nu există dreptate pe pământ. La un moment dat mi-am dorit foarte tare să se termine, viața zic, parcă mă sufoca tot. Dar Dumnezeu mi-a fost Aer. Dumnezeu m-a făcut și El să înțeleg că această societate se va sfârși într-o zi pentru că El a pregătit un loc mai bun, că oamenii au nevoie de iubire pentru a deveni mai buni și că El este îndreptățirea mea. Că am dreptul la Fericire. Prin har. Pentru că sunt iubită.
Sunt inocent si prea cuminte, un timidut d-ala 'scumpic' cum se auto-intituleaza unii.
Si daca batranul uitat de lume a violat copii in tinerete?
Da, dar si masturbarea e ceva normal si documentat si ras-documentat dpv statistic si medical, insa religiile incuiate gen crestinism o condamna. Deci... si ca sa raspund la intrebare, dincolo de diverse perversiuni practice si teoretice care mi se invirt prin cap si viata, nu cred ca mi-am pierdut inocenta inca. Ma lupt in fiecare zi si uneori inca reuses sa ma bucur de lucruri simple, sa gasesc fericire in fericirea altora din jur, sa imi aduca un zimbet risetul unui copil care nu e al meu, sa mai vad uneori si cate ceva bun in jur. Pentru mine asta e inocenta. Oriunde ai ajunge, dpv social-psihic-sexual, sa pastrezi curiozitatea si bucuria copilariei intacte.
Pe la 10 ani. Inocenti sunt doar copiii mici si oamenii cu nevoi speciale.
Daca omul acela batran uitat de lume a fost un pedofil la viata lui, iti mai pasa cum traieste el?
În momentul în care spui că ți-ai pierdut inocența devii și mai naiv. Deci și mai inocent.
Toate corelate cu faptul că...cu cât știi mai multe cu atât îți dai seama cât de puține știi, duce la => Nu ne pierdem inocența niciodată. Sau dacă o facem, nu o conștientizăm.
Doar un inocent ar putea gândi despre sine că nu mai e inocent.
"Un bine absolut - să vizitezi un bătrân uitat de lume, care trăiește de pe o zi pe alta."
Nu este un bine absolut, este un lucru bun pentru batranul acela.
Deci vorbim de un bine relativ din moment ce ne raportam strict la acel batran.
Poate batranul este bogat si extrem de zgarcit. Are ca mostenitor un nepot bolnav de cancer si care are nevoie de bani.
Daca nu il vizitezi pe batran va muri de singuratate. Banii vor ajunge la nepot, iar acesta se va trata in timp de cancer si va scapa cu viata.
Daca il vizitezi, batranul va mai trai cateva zile in plus, iar nepotul, in lipsa unui tratament adecvat, va muri.
Observi cum, din perspectiva nepotului, faptul ca ai vizitat acel batran poate fi asimilat cu "raul absolut".
Totul este relativ, binele unuia poate fi raul altuia.
"Un rău absolut - să violezi un copil."
Hai sa modificam subiectul cu o problema similara:
Un criminal ucide o batranica, ii fura banii, scapa neprins si se imbogateste.
Este un lucru rau pentru acea batranica, este un lucru rau pentru noi toti ca si societate, caci un asemenea om poate face multe alte victime, dar pentru criminal este cel mai bun lucru.
E interesant...
Ma bucur ca ai ajuns mai bine.
Liceul chiar poate fi o perioada sufocanta si te poate afecta... Dumnezeu mi-e martor la cate mi-a facut rau; iceul(parca mai multe decat bine)
Important e sa treci cu bine peste si sa incerci sa ramai cat mai "curat" de suparari si sa incerci sa lasi problemele, pe cat posibil, in urma.
In primul rand nu ai definit inocenta in conceptia ta. Eu cred ca inocenta o pierzi o data cu primul act sexual ori evenimente traumatizant (un deces, o viata grea, etc)
M-o violat vecinul când aveam 5 ani, eu fiind băiat? Totuși nu stiam despre ce e vorba așa că nu ma prea afectat. Cred ca momentul a fost când tipa care m-a născut mi-a spus lucruri oribile (a fost prima și ultima dată când am vorbit cu ea) Mi-am dat seama de multe lucruri atunci.