Când eram mic voiam să fac pe plac tuturor și mă vindeam ieftin. Acum sunt ferm pe poziții indiferent pe cine dezamăgesc, pentru a nu mă minți pe mine.
Când eram mic credeam că iubirea înseamnă să oferi celorlalți ceea ce vor. Apoi am înțeles că trebuie să le oferi ceea ce au nevoie. Mult mai târziu m-am prins că trebuie să mă iubesc și pe mine la fel.
Când eram mic credeam că sunt greșit văzând că nu e nimeni ca mine. Într-un final adevărul m-a ajuns din urmă și am înțeles că de fapt sunt o minune în viața celor care mă cunosc și am o responsabilitate care o depășește cu mult pe a altora.
Când eram mic trăiam cu impresia că succesul este să ai o casă a ta. Apoi am înțeles că de fapt sentimentul de acasă ți-l porți după tine.
Când eram mic căutam să fug de ceea ce simt și mă aventuram în fel și fel de studii de cercetare. Apoi mi-am dat seama că trebuie să îmi dau voie să îmi trăiesc stările pentru a nu le lăsa să mă copleșească.
Când eram mic eram furios pe viață pentru că mă căutau doar oamenii nepotriviți. Apoi am realizat că ar trebui să devin eu omul potrivit în viața altora.
Când eram mic trăiam cu ideea că orice discuție în contradictoriu e o luptă și fugeam de asta. Am înțeles apoi ce înseamnă o dezbatere și cât de importantă e plantarea unor semințe. Secretul este că tu nu știi ce fel de sămânță plantezi. În cât timp și ce va crește de acolo. Pentru că sămânța ta devine îngrășământ pentru sămânța propriului adevăr. Dar e foarte important să oferi și o viziune diferită. Chiar dacă cineva nu e pregătit să accepte un adevăr la un moment dat, asta nu înseamnă că nu va ajunge să îl îmbrățișeze mai târziu.
Când eram mic aveam impresia că pe o femeie o iubești îmbrățișând-o și făcând chestii pentru ea. Am realizat apoi că iubești femeia atunci când simpla ta prezență o face să se simtă iubită. Și când o fuți foarte bine.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Serios? 
E ceva temporar? Scuze, nici nu stiu daca este vreun mod bun cum poti intreba despre asta, dar. acum nu mai creste? Niciodata nu m-am gandit la asta, credeam ca-i pe viata, ca alunele.
Aproape diferita. Eram naiba si prea emotiva, am lucrat la asta. Acum sunt la fel ca inainte, tin la toata lumea care ma inconjoara incerc sa fiu pe placul lor si ma ranesc singura, dar emotional ma simt mult mai bine. Incerc sa ma schimb in mai bine. Fiecare om ar trebui sa-si stie slabiciunile si sa le faca sa dispara. Si frica iti e dusman. O sa traiesti cu adevarat duoa ce faci ce iti e frica sa faci. Tu cat de diferit esti?
Acuma cateva zile, mi-am vazut răspunsurile de pe TPU de acum multi anii, consider ca am mai acumulat cunostinte, am devenit mai deschis spre socializare in real life, in rest cine stie, daca as putea sa ma intorc in trecut ti-as putea spune mai exact
Inca sunt tanara.Da sunt diferita acum fata de cand eram mai mica m-am schimbat si in bine dar si in rau
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
