Daca te referi la cultura generala, nu cred ca stau foarte bine. Mai am muuuuuulte de invatat.
In schimb, daca te referi la logica, mod de a gandi si alte lucruri de acest gen atunci da, ma consider destul de inteligenta. Pentru ca mi s-a spus, nu pentru ca mi-am bagat-o singura in cap.
Si am un suflet mare(atunci cand n-am chef sa fiu aroganta si nepasatoare) ceea ce imi influenteaza uneori deciziile(spre bine, nu sunt fraiera nimanui).
Viata m-a invatat deja multe lucruri, si ma asteapta mereu cu noi lectii si incercari(de care m-am cam saturat) Si merg mai departe, de fiecare data invatand ceva nou. De multe ori dau un sfat amintindu-mi despre experientele mele anterioare. Uneori ma simt de parca as colinda Pamantul de 2 secole. Alte ori ma simt foarte nesigura pe mine si urasc asta, urasc faptul ca mereu exista cate un "poate ca nu".
Problema 1: N-am destula incredere in mine.
Problema 2: Desi cunosc problema 1, nu sunt in stare sa o rezolv.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
E numele unui "manual" de depistare a vrăjitoriei scris în latină în anul 1487, după care erau judecate şi condamnate vrăjitoarele.
Stiu ce e. Cam asta e si idul meu de mess de cativa anishori incoace. Doar ca teza de baza nu era depistarea vrajitoarelor, ci era faptul ca vrajitoare sunt femeile, intr-o proportie covarsitoare. Nu era intr-atat anti- rau, cat anti- femei.
Mai inteligent decât MalleusMaleficarum care mănâncă de pe jos (mănâncă orice)şi bagă furculiţa-n priză.
Nu, nu-l băga în seamă, e doar frustrat că n-are muşchi şi că nu-i beau urina de cal.
Iti multumesc pentru raspunsul elaborat. Din pacate ( sau din fericire), increderea in sine vine cu timpul. ^__^
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
