Depinde de urmari. Daca nu exista mutilare fizica, atunci as alege-o pe prima. De ce pe prima? Pentru ca daca as alege-o pe a doua, durerea ar fi probabil insuportabila si as lesina, nu-mi place sa pierd firul. O durere usoara nu ma opreste din activitate.
Si chiar si asa, orice am alege intr-un final creierul nu va retine durata si nici intensitatea, deci este doar o chestie de moment.
Daca nici prima, nici a doua nu au urmari grave fizice iar totul va fi fix la fel ca inainte dupa cateva saptamani / zile respectiv secunde, as alege-o pe prima.
Am simtit-o si p-aia ingrozitoare de lunga durata, o masea mega cariata care m-a tinut si o saptamana, in special noptile mi le facea un chin, deci ce ai pus tu aici sunt fleacuri, o aleg p-aia de scurta durata dar tare, macar stiu ca scap, la aia de lunga durata mai mult ma streseaza psihic ca ma gandesc ce ar putea fi de tine atat.
Nu am vrut sa va bag in iad ☺. Am avut si eu unul. Un an si jumatate de dureri inexplicabile (pe atunci doctorii nu stiau de ce, totul parea ok) ce cresteau constant atunci cand ma miscam, pana au ajuns la limita suportabilitatii, doua saptamini m-am gindit ca voi ajunge sa ma sinucid. Apoi au scazut. Ca si la tine, stresul a fost imens. Acum stiu ca a fost de la un traumatism cranio-cerebral, dupa ani sotia mea a avut unul, cu semnalmente mai usoare, dar foarte asemanatoare.
Si eu as alege durerea scurta. Macar trece repede.
___Enzo întreabă: