E adjectiv, pentru că arată o însușire.
Ex.
Elevul tontălău stă in bancă si nu participă la oră.
Devine substantiv dacă îi adaugi articol hotărât sau nehotărât.
Ex:
Tontălăul nu a promovat examenul.
tontălăul= substantiv
(schimbarea valorii gramaticale -> se studiază in clasa a VII-a)
Conform DOOM (editia din 2005), forma corectă a adjectivului e "tontălău" de la adj. "tont" + sufixul "ălău".
La feminin nu are formă!
Femeile sunt doar "toante", nu "tăntăloaie", nici "tantaloaice".
N-are, dar cred ca nu-i o problema sa folosesti "tantaloaica". Sau toanta.
E la fel ca babalau, derbedeu etc. Substantive masculine.
Sunt şi femei toante? N-am ştiut. :^)
Un exemplu mai comun, aş zice eu, ar fi: "Omul acela este un tontălău". Ce avem în acest caz: substantiv/adjectiv?
Da, şi eu văd că acest cuvânt poate avea atât valoare de adjectiv cât şi valoare de substantiv, după caz.
Mai sus a fost amintit şi termenul "derbedeu". E interesant că acesta nu poate fi niciodată folosit ca adjectiv.
"Omul acela este un tontălău".
In propozitia ta "un tontălău" este substantiv prin articulare.
Acum in legatura cu "derbedeul" ăla.
Zici ca nu poate fi folosit niciodată ca adjectiv.
Ex:
Am un copil derbedeu.
"derbedeu" e adjectiv, pentru că insoteste substantivul.
Ziceam asta, având în vedere că dex-ul nu dă opţiunea "adj.".
https://www.dex.ro/derbedeu
Sabin, cuvântul "derbedeu" la bază este substantiv, dar prin schimbarea valorii gramaticale (conversiune) el poate deveni adjectiv.
Oricum, te asigur că eu nu sunt un derbedeu. Poate doar tăntălău, deşi nici asta nu e chiar sigur.
Apreciez, flores, felul cum înţelegi mecanismele astea gramaticale.
Departe de mine acel gând!
Și prin absurd, dacă ai fi fost, tot te-aș fi apreciat.
Dar în exemplul: "Frumosul ăla crede că mă sperii eu de el" - frumosul este aici pe post de substantiv, presupun.
Da, așa e! E un substantiv articulat cu articolul hotărât "l".
Cred că într-o zi o să-ţi mai cer părerea în unele probleme de gramatică, bineînţeles dacă vei fi şi tu dispusă pentru aşa ceva. Am eu nişte lucruri neclare. De exemplu, întrebarea "Care este subiectul în propoziţia /îmi place ciocolata/ am mai pus-o şi am primit vreo trei răspunsuri diferite. Încă nu mi-e clar. Se pare că nu.'ciocolata' e subiectul. Dar, bineînţeles, nu asta e singura neclaritate. Mai sunt; şi ele mai tot apar. Mai era una privind analiza (sintactică) a frazei: "Se uită la mine cum lucrez".
Eh, gramatica! Nu ştiu care să zic că e mai grea: română sau engleză. Că şi aia engleză îmi dă uneori bătaie de cap.
Ok, poți întreba!
____________________________________
"Îmi place ciocolata"
Subiectul acestei propozitii e "ciocolata"
(fără îndoială!)
"Se uită la mine cum lucrez"
Analiza sintactică:
se uită= predicat verbal exprimat prin verb predicativ, conjugarea I (a se uita), mod indicativ, timp prezent, pers a III-a, sg
la mine= complement prepozițional, exprimat prin pronume personal, pers I, sg, forma accentuată, caz Ac, însoțit de prepozitia simplă "la"
cum= CCM, exprimat prin adverb de mod (relativ)
lucrez= predicat verbal exprimat prin verb predicativ, conj I (a lucra), mod indicativ, timp prezent, pers I, sg
Nu, nu aşa. E vorba că avem o propoziţie principală şi una secundară (sau subordonată: Principala se vede dintr-un foc. Întrebarea este: Ce fel de subordonată e cea de a doua?
Ai solicitat analiza sintactică, care se face cum ti-am aratat mai sus. Am crezut că la aceea te referi.
Analiza frazei:
"Se uită la mine (1)/ cum lucrez (2)/
(1) prop. principală și regentă
(2) prop. circ de mod (modală)
Prop (2) legată de prop (1) prin raport de subordonare, adverbul relativ "cum"
Ea se poate contrage astfel:
"Se uita la mine cumva"
-intrebare: cum se uita la mine? Cumva
Pare logic. Discutam cu un prieten care a terminat filologia şi el spunea că ar putea fi şi predicativă suplimentară. Oscila între acestea două. De asta am zis să mai întreb.
Nu e predicativă suplimentară.
(nici nu cred că se studiază la clasă, ci mai mult in facultate)
Tu ce facultate ai absolvit? Ce specializare ai?
Eu am mers pe mate-info. Chestiile astea de gramatică mă interesează doar ca şi cultură generală. Poate ai observat că îmi place să mă bag în multe, să ştiu 'a little bit of everything'. Nu cred că s-a născut încă omul care să ştie tot despre toate. Dar, îţi mulţumesc că ai avut răbdare să-mi explici unele lucruri, care chiar mi-au plăcut.
Interesant! Am plecat de la tăntălău şi am ajuns la predicativă suplimentară