Ne dam seama de fericire doar cand pierdem sanatatea, iubirea celor din jurul nostru
Sunt oarecum intr-o masura sau alta, daca imi mentin sanatatea, restul sunt doar formatiuni de indeplinit, aia e adevarata fericire pentru mine, sanatatea!
Asa ai crede ca e simplu.
Cu sanatatea nu stau foarte bine dar poate o sa ma descurc, iar daca nu mor si gata dar sa iei sau sa faci o casa e complicat a dracu. Daca nu stai cativa ani pe dincolo sau nu mostenesti de la neamuri una cam greu sa ai.Si din perspectiva mea este ce-a mai complicata parte a vieti.
Stiu pe cineva care pentru 3000 de euro a trebuit sa faca doua credite.
Ca sa poti sa scoti un credit sanatos trebuie sa ai salar mare si sa faci doua credite.Pana si la aia cu prima casa nu mai merge, pot sa scoata doar o anumita categorie de oameni dacavmai pot.
Noua ne lipseste increderea in Dumnezeu. Atunci cand o vom avea-o vom cunoaste ca noi sunte straini si calatori pe pamantul acesta, si ca nu pamantul acesta este casa noastra, ci pamantul acela nou pe care Dumnezeu ni l-a promis.
Viata aceasta este doar un test -si nimic mai mult, pentru a ne face capabili de a intra in mostenirea fagaduita de Dumnezeu care a spus: "Eu ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi." https://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/ioan/14/2/#2
Multi suferim de multe lipsuri. Chiar si cei bogati sufera pentru ca nevoia lor este sa aiba mai mult decat au. Si daca am fi in locul lor am avea parte de aceeasi suferinta. Datoria noastra este sa ne gandim la lucrurile de sus, nu la cele de pe pamant. https://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/coloseni/3/2/#2
https://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/evrei/11/13/#13
Ce a promis Dumnezeu, va si face.
Eu inteleg ce spui tu doar ca stomacul,corpul,viitori copii nu o sa inteleaga.
Pana mergem noi la Dumnezeu trebuie sa traim aici, sa nu inghetam de frig, sa nu murim de foame, si sa ne inmultim exact cum scrie in biblie.Dar pentru asta ai nevoie de hrana, haine si un acoperis deasupra capului.
Un prieten bun și o chitara
N-am nevoie de nici un leu, am nevoie de oameni înțelegători
Asta nu ar fi asa greu de gasit.
Nu și pentru mine
De ce, esti un caz mai special?
Da, cu adevărat special
Atunci cauta un prieten special si o chitara tot speciala
Trebuie neaparat chitara? O mandolina nu e buna?
Cu siguranță și o mandolina e buna, dar chitara e preferata mea
Doar 2 milioane? pacat voiam sa dau cuiva o suma, suma care o am eu in cap
Nu cred că aș putea fi mai fericit indiferent ce aș avea în plus. Chiar nu simt că îmi lipsește ceva.
Linistea sufleteasca asta e tot ce imi doresc ca sa fiu fericit dupa o viata de tot rahatul plina de lipsuri si greutati, umilinte, un pic de liniste de relaxare daca as putea spune asa si mai important un loc pe care sa il pot numi ACASA.
Eu cred ca linistea este mai importanta decat casa dar este adevarat ca fara casa e foarte greu sa fii linistit.
Acum ma intelegi.
O persoană de sex feminin cu care să am o relație, să mai pot schimba 2 vorbe, etc.
Asta nu e chiar asa de greu sa gasesti.
Poate pentru tine nu e greu. Pentru mine e absolut imposibil.
Nu este imposibil, trebuie doar sa cauti persoana potrivita.
Asta am încercat toată viața mea, dar se cere experiență. Ăsta e primul criteriu pentru care sunt batjocorit și dat la o parte, lipsa mea totală de experiență. Că ce am făcut până acum, că am o problemă, etc. Fără start nu e niciun viitor. Până să mă ridic la standardele cerute de societate mă apucă 30 de ani, poate chiar peste. Și cum să ajung acolo din moment ce nimeni nu mă bagă în seamă pe motiv că n-am avut. Mie unul mi se pare mult prea târziu la aproape 22 de ani câți am pentru prima relație. Hai că până la 20 a fost suportabil, după încet-încet m-am dus în jos. Mă opresc aici că nu vreau să mă mai expun.
Exagerezi, nu exista o varsta limita pentru prima relatie, poti sa o ai si la 40 - 50 de ani, care este problema? E mai bine sa fii singur decat sa ai o relatie cu o persoana pentru care nu simti nimic.
Nu exagerez, absolut tot ce spun e bazat pe realitățile vieții mele. Asta am observat, nu ai experiență, nu ești candidat. Simplu. Cu cât mai mult trece timpul, cu atât mai greu conceptele noi de viață îți devin mai greu de acceptat, cu atât mai greu înveți lucruri noi și te adaptezi la ele. Totul în viața asta se învață, chiar și abordarea unei fete/femei. Sau tu ai impresia că te-ai născut învățat? Singurul lucru în privința căruia ai dreptate e ultima propoziție, clar că e mai bună singurătatea decât o relație toxică.
Atâta timp cât mă bucur din orice lucru simplu, nu-mi lipsește nimic, poate am mai multe decât merit.
Nu îmi lipsește nimic, e un surplus de ceva care ma impiedica sa fiu fericita.
Un surplus? Pot sa intreb ce anume?
Poți sa intrebi, nu înseamnă ca am sa-ți si raspund.Nu vreau sa par prea aroganta.
Da, ma gandeam eu. Nu pari, te inteleg daca este ceva personal.
Îmi lipseşte încrederea faţă de prieteni pe care am pierdut-o demult şi iubirea familiei faţă de mine, simt că toţi mă urăsc. Nu ştiu cum unii au tot ce vor şi le ţâşneşte toată bogăţia pe toate găurile.
Increderea fata de prieteni o poti capata din nou iar iubirea familiei e posibil sa o ai deja, doar sa nu realizezi tu ca ea exista.
Nimic in plus. Poti privi in alt mod.
Trebuie sa ma descotorosesti de ceva pentru a te mentine fericit continuu.
In cazul acesta e si mai simplu
Salutări!
Inteligența pentru a lua restanța
Dorința de evoluție din cauza lenii
Viața e urâtă.
Mie nimic. Mi-aş fi dorit un copil dar cred că e prea târziu.
Mi-aş fi dorit o casă mai mică, dar acum nu o să mă apuc să vând o cameră.
Eu as vrea o camera in plus ca sa imi fac atelier, chiar nu ai cu ce sa o umpli? mai bine fara copchil norocul tau
Asta nu ai de unde sa stii.
De ce nu?
Pentru ca viata este imprevizibila.
Da dar viata nu stie ce ma face pe mine fericit si ce nu.
Cred ca in viata asta, nu e posibil sa fii fericit intr-un mod linear, in continuu. Am incercat de-a lungul timpului sa ma educ cognitiv ori sa-mi sucesc perceptia asupra situatiilor, caci cel mai important e ce crezi tu despre ce se intampla. Cu toate astea, in momentul in care reusesc sa raman neafectata dupa un anumit tip de situatie, apare o alta care e de alta natura si pentru care nu m-am antrenat. Imi vad sentimentele precum ilustreaza aparatul care iti monitorizeaza bataile inimii, sus-jos, sus-jos. Cand sunt jos privesc momentele de sus cu tristete si oftica, cand sunt sus privesc momentele de jos cu rusine. Mereu am fost mai imatura emotional. Din pacate nu poate exista educatie teoretica pentru suflet. Tocmai fiindca e suflet, se educa prin experienta. Ce lipseste? Mi-e rusine sa zic si totodata sunt destul de ofticata, haha.
Cu toate acestea am cunoscut oameni care par fericiti in mod constant si oameni care spun ca fericirea este doar o alegere si ca toti putem invata sa privim orice situatie in asa fel incat sa fim afectati negativ cat mai putin.
De ce sa-ti fie rusine?
Tot timpul iti lipseste ceva. Daca fericirea depinde de lucruri atunci nu vei fi niciodata fericit. Fericirea nu sta in lucruri, fericirea sta in altceva.
LikeARollingStone întreabă:
TheDarkQeen13 întreabă: