Ce parere aveti despre societatea din ziua de azi?
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Că este la fel ca societatea din ziua de ieri. De aceea Caragiale mai e valabil.
Răspunde
Prietene, dacă trăia Caragiale vremurile astea, avea material pentru o operă titanică.
Ar fi fost geniu al literaturii universale.
Da, este valabil și acum, dar multe aspecte sau situații din societate sunt de un caragialesc amplificat până la absurd.
Schizofrenica paranoica, mult conservatism, anti progres de nici un fel, primitiva, lipsita de Știința, lipsa științei duce la moartea rațiuni, de aici si multe ipoteze stupide, credulitate stupida, realism naiv
Conservatorismul este o filozofie culturală, socială și politică care urmărește să promoveze și să păstreze instituțiile și practicile sociale tradiționale. Principiile centrale ale conservatorismului pot varia în raport cu status quo-ul culturii și civilizației în care apare.
În psihologia socială, realismul naiv este tendința umană de a crede că vedem lumea din jurul nostru în mod obiectiv și că oamenii care nu sunt de acord cu noi trebuie să fie neinformați, iraționali sau părtinitori.
Realismul naiv oferă o bază teoretică pentru mai multe alte prejudecăți cognitive, care sunt erori sistematice atunci când vine vorba de gândire și de luare a deciziilor. Acestea includ, printre altele, efectul de consens fals, părtinirea actor-observator, punctul orb de părtinire și eroarea fundamentală de atribuire.
Termenul, așa cum este folosit astăzi în psihologie, a fost inventat de psihologul social Lee Ross și colegii săi în anii 1990. [1] [2] Este legat de conceptul filozofic al realismului naiv, care este ideea că simțurile noastre ne permit să percepem obiectele în mod direct și fără procese intervenite. [3] Psihologii sociali de la mijlocul secolului al XX-lea au argumentat împotriva acestei poziții și au propus în schimb că percepția este în mod inerent subiectivă. [4]
Mai mulți psihologi sociali proeminenți au studiat realismul naiv în mod experimental, inclusiv Lee Ross, Andrew Ward, Dale Griffin, Emily Pronin, Thomas Gilovich, Robert Robinson și Dacher Keltner. În 2010, Manualul de Psihologie Socială a recunoscut realismul naiv drept una dintre „patru perspective câștigate cu greu despre percepția umană, gândirea, motivația și comportamentul care... reprezintă contribuții importante, într-adevăr fundamentale, ale psihologiei sociale ". [5]
Erori cu privire la decizii si de comportament
Efectul bandvagon – tendinta de a face (sau de a crede) lucruri deoarece multi alti oameni fac (sau cred) la fel. Este in legatura cu gandirea de grup, sau comportement de „turma".
Eroarea confirmarii – tendinta de a cauta si a interpreta informatia intr-un mod care sa confirme perceptiile proprii.
Efectul contrastului – marirea sau scaderea unei greutati sau unei alte masuri cand este comparata cu un obiect recent observat aflat in contrast.
Efectul denominatiei – tendinta de a cheltui mai multi bani atunci cand se folosesc monezi sau bancnote mai mici decat bancnote mari.
Eroarea distinctiei – tendinta de a vedea doua optiuni mult mai diferite atunci cand sunt evaluate simultan decat daca se evalueaza separat.
Eroarea experimentatorului – tendinta experimentatorului de a crede si publica informatii dintr-un experiment care sunt in acord cu asteptarile lor si de a respinge altele care sunt in conflict cu asteptarile, desi ele pot fi adevarate.
Efectul atentiei – tendinta de a da prea multa importanta unui aspect al evenimentului; cauzeaza erori in predictia corecta a utilitatii sale.
Iluzia controlului – tendinta de a crede ca un lucru poate fi controlat, sau cel putin influentat, atunci cand e clar ca nu se poate.
Eroarea negativitatii – tendinta de a da mai multa atentie si de a da mai multa greutate experientelor negative decat celor pozitive.
Neglijarea probabilitatii – tendinta de a respinge total probabilitatea atunci cand se ia o decizie aflata sub incertitudine.
Eroarea rezultatului – tendinta de a judeca o decizie din eventualele rezultate, si nu dupa calitatea deciziilor de la timpul cand aceasta a fost luata.
Perceptia selectiva – tendinta de a percepe selectiv anumite idei ce convin mai mult.
Erori de probabilitate si credinta
Efectul ambiguitatii – tendinta de a evita optiunile pentru care lipsa informatiilor face probabilitatea sa fie necunoscuta.
Efectul ancorarii – tendinta de a se baza prea mult pe o trasatura sau informatie in luarea unei decizii.
Atentia subiectiva – neglijarea datelor importante la realizarea unei corelatii sau asociatii.
Eroarea autoritatii – tendinta de a pune valoare pe opinia unei persoane cu autoritate, chiar daca acea persoana nu prezinta cunostinte in domeniul respectiv.
Iluzia gruparii – tendinte de a vedea modele acolo unde ele nu exista.
Eroarea credintei – tendinta de a se baza pe credintele proprii si nu pe logica.
Corelatia iluzorie – convingerea incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect.
Efectul asteptat de observator – manipularea inconstienta a unui experiment sau a datelor pentru a obtine rezultatul asteptat.
Stereotipia – asteptarea ca un membru al unui grup sa aiba anumite caracteristici, fara a avea informatii despre respectivul individ.
Validarea subiectiva – tendinta de a cauta sau a interpreta o informatie intr-un fel in care confirma preconceptiile sau ipotezele proprii, chiar daca nu sunt adevarate; este in legatura stransa cu conceptul disonantei cognitive. Indivizii cauta noi dovezi, le interpreteaza intr-un mod gresit sau preiau informatie din memorie intr-un mod selectiv.
Oamenii au tendinta sa testeze ipotezele doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitate si neglijand alternativele. Aceata strategie nu este necesar o eroare cognitiva, dar combinata cu ale efecte poate intari credintele existente.
Acesta eroare apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii percep intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente, etc.
Influente sociale
Efectul Forer – tendinta de a descrie detaliat particularitati ale personalitatii ca si cum ar fi specifice unei anumite persoane, cand de fapt prin generalitatea lor se potrivesc la mai multe. Efectul Forer este intalnit adesea in astrologie.
Eroarea fundamentala de atribuire – tendinta de a explica comportamentul oamenilor pe baza personalitatii si nu a situatiei in care se gasesc. Reprezinta tendinta oamenilor de a pune prea mult accent pe explicatiile bazate pe dispozitie si de persionalitate referitor la comportamentul altor persoane. Adica, oamenii au tendinta nejustificata de a presupune ca actiunile unei persoane depind de tipul de persoana de care aceasta apartine mai degraba decat de fortele sociale si de mediu care o influenteaza.
Malcom Gladwell a furnizat o definitie mai subtila: o extrapolare a unei caracteristici masurate din care se obtine o caracteristica fara nici o legatura. Gladwell a citat ca exemplu un studiu tipic care a aratat ca prin gradul de corectitudine a temelor unui student sau punctualitatea acestuia nu se spune nimic despre frecventa la cursuri sau starea camerei sale sau aspectul fizic.
Iluzia introspectiei asimetrice – oamenii considera ca isi cunosc mai bine semenii decat ii cunosc acestia pe ei.
Fenomenul lumii corecte – tendinta oamenilor de a considera ca lumea este corecta iar oamenii preimesc ceea ce merita.
Eroarea profetiei care se autoindeplineste – tendinta de a manifesta comportamente ce dau rezultate care ne vor confirma convingerile.
Framing – Un „cadru" in teoria sociala consista intr-o schema de interpretare, o colectie de anecdote si stereotipuri, pe care indivizii se bazeaza pentru a intelege si a raspunde evenimentelor. In termeni simpli, oamenii au construit de-a lungul vietii o serie de filtrii mentali emotionali. Acestia folosesc acesti filtrii pentru a da un sens lumii in care traiesc. Alegerile lor sunt influentate de acestea.
Erorile de memorie
Criptomnesia – apare atunci cand un fapt intamplat se intoarce fara a fi recunoscut ca deja intamplat, iar individul crede ca este ceva nou si original.
Memoria falsa – confuzia imaginatiei cu memoriei, sau confuzia memoriei adevarate cu memoria falsa. Se refera la amintirea unei intamplari care nu a avut loc.
Eroarea „intelegerii intarziate" – filtrarea memoriei din trecut prin cunostintele actuale, ajungand la credinta ca evenimentele sunt mult mai predictibile decat au fost.
Eroarea intelegerii intarziate mai este numit si efectul „am stiut dintotdeauna". Aceasta eroare a fost demonstrata experimental intr-o varietate de domenii, incluzand politica, jocuri si medicina.
Retrospectia Rosy – tendinta de a nota evenimentele trecute ca fiind mult mai pozitive decat au fost in momentul in care s-au intamplat.
O lista mai completa a erorilor cognitive se gaseste aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_cognitive_biases
Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
