Nu pot sa zic ca ma trece vreun sentiment. N-am avut experiente neplacute, n-a fost nevoie pana acum sa chem ambulanta. Pur si simplu, cand vad ambulanta mergand spre cineva sau ducand pe cineva la spital, imi spun in gand "Doamne ajuta sa fie bine", chiar daca habar n-am cine e in masina.
1 trece mortu
2 fac misto de un prieten de exemplu uite alexe vn sa te ia ambulanta
3 taci o data ca ma enervezi
4 faceti loc sa treaaca
Niciodată nu m-au afectat chestiile astea.
Mereu când spun părinților că x sau y a suferit un accident, îşi pun mâna la gură şi sunt evident, afectați.
Eu nu.
Fă-mă cum vrei, dar atâta timp cât nu e o persoană apropiată mie, n-am nicio treabă.
Inainte, nu bune oricum. Posibil si acum in sufletul meu sa nu fie atat de bune. Dar le-am cam depasit. Nu? Mergem inainte. Uneori cand e in apropiere, de protectie. Dar daca sunt in oras, nu prea mai simt nimic decat uneori cand nu sunt in agitatie imi vine sa ma rog pentru oamenii aflati in suferinta. Multi dintre cei care apeleaza la ambulanta sunt batranei neajutorati.
Ciudat e ca in ultima perioada am observat si eu aspectul asta mai intens.
Imi aduc aminte ca mama mea lucreaza in domediul sanatatii si mereu se aud pe acolo.
Un sentiment de tristete. Imi dau seama ca un om, are nevoie de ingrijire medicala.